Abuzatorii dependenței de jocuri de noroc, protejații statului. România mimează reforma, industria încasează

România are o problemă gravă cu jocurile de noroc, iar statul, în loc să-și protejeze cetățenii, pare că până recent a plecat capul, ca un câine obedient, în fața industriei păcănelelor.La 1 iulie 2025, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) anunțase deschiderea unei linii de contact pe WhatsApp pentru raportarea jocurilor ilegale, cu numărul 0761 890 899, și au defilat cu statistici despre controale și sancțiuni.În comunicarea oficială se vorbește chiar despre „dimensiunea nebănuită” a pieței negre în UE, unde peste 70% din venituri ar merge în zona nereglementată, un mod elegant de a sugera că reglementarea dură ar împinge jucătorii la barbutul de scară de bloc.În realitate, problemele cronice – monitorizările fiscale și colectările de taxe oloage, autoexcluderile care nu funcționează, call-centerele mute și verificările în incintele sălilor, care se sfârșesc în întrebări fără răspuns – arată că statul și-a bătut joc, în mod repetat, de cetățenii săi și de boala gravă pe care o reprezintă dependența față de jocurile de noroc. Se cunosc prea bine certurile din familie, averile întregi duse pe apa sâmbetei, oamenii care au ajuns să-și ia viața din cauza acestei maladii, promovată la orice colț de bloc. Deci, de ce nu s-a făcut nimic concret până recent?Cât valorează felia românească din piața globală?Miza este una uriașă. Conform unei analize Termene.ro, piața pariurilor din România a explodat la 15,5 miliarde lei în 2024.În ultimii 17 ani, companiile de jocuri de noroc și pariuri din România au generat împreună venituri cumulate care depășesc 137 miliarde lei. Aceste venituri s-au tradus într-un profit total de aproximativ 11,8 miliarde lei, în timp ce pierderile cumulate ale industriei s-au ridicat la circa 3,5 miliarde lei.Potrivit Recorder, piața globală a pariurilor online este evaluată la aproximativ 85 de miliarde de dolari, precum se arată în reportajul lor publicat acum 5 luni, intitulat: „Romania Grand Casino. Lungul drum al jucătorului spre autoexcludere”. În acest reportaj, Recorder atrage atenția spre sistemul viciat de autoexcludere și faptul că românii cheltuiesc circa 3% din totalul pieței.Peisajul local din 2024 prezenta, totuși, zeci de mii de aparate și sute de milioane de euro rămași necolectați de stat în taxe – semn că dependența nu e doar a jucătorilor, ci și a bugetului de stat. Mai mult, fără infrastructură funcțională pentru autoexcludere și monitorizare fiscală, orice retorică anti‑dependență rămâne doar un exercițiu de PR. E doar încă o industrie în care Guvernul României alege calea ușoară: în loc să se concentreze pe creșterea reală a gradului de colectare a taxelor deja datorate, preferă să mărească impozitele pe care, în practică, nu le colectează. Astfel, statul bifează la nivel declarativ măsuri ferme împotriva dependenței și lăcomiei industriei, dar în realitate lasă găurile fiscale exact acolo unde producătorii și operatorii își fac jocul de ani de zile. Rezultatul? O combinație toxică de retorică moralizatoare și incapacitate administrativă, din care singurii câștigători rămân cei pe care ar trebui să-i reglementeze.Autoexcluderea este o măsură prin care jucătorul alege, în mod conștient, să-și blocheze accesul la jocurile de noroc, pe o perioadă determinată sau nedeterminată. Scopul este de a se proteja de riscul dependenței, de pierderile financiare și de efectele nocive asupra sănătății mintale și vieții sociale.Am încercat să sunăm, cu rezultate dezamăgitoare, la numerele publicate de ONJN pentru autoexcludere, însă doar două au răspuns în intervalul afișat pe site. Aceasta nu este o problemă nouă. Presa a relatat, în repetate rânduri, nefuncționalitatea acestor numere. Încercați și dumneavoastră să le contactați. Datele de contact sunt publice pe pagina ONJN dedicată autoexcluderii: https://onjn.gov.ro/relatii-publice/autoexcludere. Poate aveți mai mult noroc decât a avut redacția noastră.Așteptările erau slabe de la bun început, având în vedere că Marcel Ciolacu, fostul prim-ministru, îl numise, la data de 25 aprilie 2025, pe Vlad-Cristian Soare la conducerea interimară a ONJN. Decizia venise după ce, timp de peste doi ani, Soare a fost președinte al Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FedBet), una dintre cele mai vocale organizații din industrie.Întâmplător sau nu, numirea lui Soare s-a produs la doar câteva zile de la finalul campaniei pentru alegerile prezidențiale. Aceasta nu a încălcat nicio lege formală, dar expune dileme legate de etica instituțională, în lipsa unui cadru clar de reglementare a acestor tipuri de tranziții. Practic, Soare s-a mutat direct din centrul industriei în fruntea autorității de reglementare.Deși Consiliul Național al Audiovizualului a interzis apariția persoanelor publice în reclamele la jocuri de noroc, realitatea e că păcănelele continuă să fie promovate agresiv, inclusiv în fața minorilor. Pe stradă, bannerele strălucitoare ne vând iluzia îmbogățirii rapide. La festivaluri precum Untold, Electric Castle sau Beach, Please!, banii cazinourilor curg cu generozitate. Pe telefon, între două videoclipuri, algoritmii servesc reclame cu jackpoturi și „super-oferte”. În marile trusturi media, oamenii se lovesc de advertoriale care promovează „imaginea curată” a cazinourilor.Dependența de jocuri de noroc s-a transformat, astfel, dintr-o problemă punctuală într-o boală cronică a societății românești, înrădăcinată adânc și alimentată de indiferență, bani mulți și lobby puternic.Abia la data de 6 octombrie 2023, Guvernul a început să facă pași decisivi în reglementarea pieței jocurilor de noroc și a pariurilor online, adoptând Ordonanța de Urgență nr. 82/2023. Actul normativ a schimbat radical cadrul legislativ, obligând operatorii să fie înregistrați legal în România sau să dețină un sediu permanent pe teritoriul țării. În plus, ordonanța a crescut considerabil taxele anuale de licență pentru operatorii online și a impus noi cerințe privind garanțiile financiare. Scopul declarat al acestor modificări a fost eliminarea completă a structurilor offshore și transparentizarea veniturilor, pentru a asigura colectarea integrală a impozitelor datorate statului.În continuarea acestui demers, la 4 iulie 2025, Guvernul a adoptat un nou set de măsuri fiscale, parte a unui pachet mai amplu destinat reducerii deficitului bugetar, vizând direct industria jocurilor de noroc. Principalele prevederi au inclus majorarea taxelor aplicate veniturilor obținute de operatori, creșterea impozitelor pe câștigurile jucătorilor, precum și impunerea unor contribuții suplimentare către bugetul de stat. Aceste măsuri au consolidat strategia Executivului de a controla strict sectorul și de a spori încasările fiscale provenite din această activitate.Măsurile de taxare ale industriei, adoptate de Guvern la 4 iulie, au fost:Aceste măsuri nu au venit fără o opoziție puternică din partea reprezentanțiilor din industria jocurilor de noroc. Între timp, Guvernul și-a redus de pe o zi pe alta ambiția de a impozita câștigurile și retragerile până la 10,000 lei la 4%, după ce propusese 10% în forma inițială a măsurilor fiscale privind deficitul bugetar, publicate în data de 3 iulie.Franța este un exemplu în care legea ține cazinourile la distanță: sunt permise doar în stațiuni maritime, balneare sau în mari centre turistice, iar Parisul are interdicție explicită la cazinouri, cu reguli stricte de autorizare impuse de Ministerul de Interne, ceea ce limitează densitatea lor și le împinge în zone turistice, nu la parterul blocurilor.În România, realitatea este inversă: pe orice arteră principală sau în piețele orașelor apar una după alta săli de jocuri și agenții, fenomen pe care autoritățile încearcă abia anul acesta să îl tempereze prin inițiative legislative de limitare a amplasării și a numărului de unități raportat la populație.Deși proiectul de lege care interzice păcănelele în clădirile rezidențiale și la parterul blocurilor a trecut tacit de Senat, după ce nu fusese dezbătut și votat în termenul legal, drumul lui nu s-a încheiat: trebuie adoptat de Camera Deputaților și abia apoi promulgat de președintele României, Nicușor Dan, înainte de publicarea în Monitorul Oficial.Până la aceste etape obligatorii, măsura nu produce efecte, iar sălile de jocuri continuă să opereze sub reglementările actuale, profitând de vidul dintre anunț și intrarea efectivă în vigoare.Reprezentanții industriei invocă riscul migrației jucătorilor spre piața neagră, o sperietoare repetată ori de câte ori Guvernul amenința că vrea să ia o bucată mai mare din plăcinta păcănelelor.Miza reală e în altă parte: companiile „legale” raportează constant profituri mari, asta când nu le virează la firmele mamă sau în offshore-uri fix înaintea încheierii anului fiscal. Disputele despre aceste taxe acoperă un adevăr incomod – reglementarea a fost slabă ani întregi, cu protecție insuficientă pentru jucători și fără bariere tehnice eficiente la sursă.Taxele, în sine, joacă un rol în alimentarea riscul migrării marilor companii, dar doar în contextul în care până acum reglementarea s-a făcut ca în Vestul Sălbatic. Legile prost calibrate și aplicarea inegală care au permis industriei de jocuri de noroc să se dezvolte la nivelul la care este acum, sunt goluri pe care exact statul le putea închide de la sursă, prin supraveghere tehnică și fiscală, blocarea site-urilor nelicențiate și oferirea de servicii de sănătate publică dedicate dependenței.Problema și mai mare este că România, sufocată de un deficit bugetar de 9,3% din PIB la finalul anului trecut, nu-și permite, în pragul unei noi crize, să taie prea adânc în carnea cazinourilor. Suntem practic, blocați în acest dans între industria jocurilor de noroc și Guvern. Contribuția acestui sector la bugetul de stat, a ajuns să fie, de-a lungul timpului, cu adevărat considerabilă. Tentaculele industriei sunt, astăzi, înfipte adânc în toate cotloanele țării, de la primării de comună, la influenceri, presă, festivaluri, panouri stradale, vedete din show-biz și chiar și până la vârful politicii centrale.Toate acestea se întâmplă în timp ce mii de dependenți de jocuri de noroc caută cu disperare soluții pentru a scăpa dintr-un cerc vicios pe care mulți medici îl categorizează o boală cronică. Fenomenul capătă, însă, și o dimensiune socială alarmantă: adolescenți și chiar copii de gimnaziu au ajuns să fie tot expuși la păcănele, fie în sălile de cartier, fie online, prin platforme care scapă filtrului oficial de verificare a vârstei. În lipsa unor măsuri ferme, generații întregi au creascut familiarizate cu mecanismele adictive ale industriei, mult înainte de a înțelege consecințele financiare și psihologice ale acestui tip de joc.Pentru a nu face din acest material o întreagă lucrare de doctorat, am compilat o listă ai celor mai mari privați din industria jocurilor de noroc și câteva din controversele care circulă în jurul lor. De menționat este că Fortuna, deși nu apare în această listă, este împărțită prin acționariatele sale în mai multe companii de top înscrise sub codul CAEN 9200 – Activități de jocuri de noroc și pariuri.Cifră de afaceri: 127.627.754 euro – Profit net 2024: 12.332.674 euroSuperbet este cel mai mare operator de pariuri sportive din România, fondat în 2008 de antreprenorul sârb Sacha Dragic. Compania, cu sediul central în București, operează în mai bine de 12 țări și este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, cu peste 410 milioane de euro plătiți în 2024 și circa 200 de milioane de euro în primele cinci luni din 2025.Să mai spunem că Hans-Holger Albrecht, fratele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost numit în fruntea Consiliului de Administrație al SuperBet, în 28 februarie 2023?Grupul de pariuri sportive, finanțat de gigantul american Blackstone Inc., una dintre cele mai mari firme globale de investiții, are o influență vastă în domeniul jocurilor de noroc din Europa. În iulie 2025, Superbet și-a anunțat oprirea tuturor sponsorizărilor în România, ca protest față de noua taxă de 27% pe venituri, impusă de Guvern. Compania plătea anual aproximativ 22 milioane de euro pentru sponsorizarea sportului românesc, inclusiv Superliga de fotbal și echipe precum Dinamo, Rapid și Universitatea Craiova.Scandalul editorial GSP-Libertatea a implicat Superbet în acuzații de presiuni asupra conținutului editorial. Deși compania s-a delimitat categoric de orice formă de influență editorială, controversa a atras atenția asupra relației dintre operatorii de jocuri de noroc și media de sport.Filmul Miami Bici, în prim‑plan cu Codin Maticiuc, este sponsorizat de Superbet, iar Marcel Ciolacu și Alfred Simonis din partea PSD, s-au pozat la panoul filmului alături de Maticiuc, deși Ciolacu declara public în 2023 că luptă cu „mafia păcănelelor”.Superbet mai avea inițiative și în alte domenii: precum campanii pentru prevenirea cancerului, ajutoare în dotarea spitalelor, precum și oferirea burselor de studiu și sport.2. Million (Intergame Select SRL)Cifră de afaceri: 105.944.734 euro – Profit net 2024: 25.336.482 euroIntergame Select SRL este una dintre cele mai mari companii din România în industria jocurilor de noroc. Compania, înființată în 2009, este acționarul unic al Patinara Holdings Limited din Cipru, însă în spatele acestei structuri offshore se află miliardarul rus Oleg Boyko prin grupul său Ritzio Entertainment.Legăturile cu oligarhul sancționat reprezintă poate cea mai serioasă problemă. Oleg Boyko figurează pe „Putin List” al Departamentului Trezoreriei SUA, fiind plasat pe locul 17 în grupul oligarhilor ruși.Intergame Select administrează în România rețeaua de săli de jocuri Million, cu peste 50 de locații în toată țara. Ritzio Entertainment Group, holdingul lui Boyko cu sediul la Moscova, operează în 17 țări și deține peste 120 de venue-uri de gaming cu peste 3.000 de mașini de joc. Grupul s-a extins în România din 2005, după ce Boyko a fost nevoit să-și închidă afacerile de gambling din Rusia ca urmare a restricțiilor impuse de Vladimir Putin.Sancțiunile ONJN și suspendarea autorizațiilor reprezintă cea mai recentă controversă. În mai 2024, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a emis decizia nr. 739, prin care a suspendat 23 de autorizații de exploatare ale Intergame Select pentru încălcarea legislației. Compania a fost sancționată și pentru nerespectarea regulii contului unic și a legii autoexcluderii.3. Maxbet (MAX BET SRL)Cifră de afaceri: 92.683.343 euro – Profit net 2024: 5.163.715 euroMaxbet este una dintre companiile-vedetă ale pieței românești de jocuri de noroc, fondată în 2002 de Avi Barel și operând prin Maxbet Malta Limited. Compania operează peste 117 săli de jocuri în 15 localități, fiind unul dintre cei trei mari jucători locali.Maxbet a devenit subiect de controverse majore după ce în iulie 2021 a fost achiziționat de fondul britanic Novalpina Capital pentru suma de 273 milioane euro. Tranzacția s-a dovedit catastrofală pentru investitori, după ce s-a dezvăluit că, magnatul ruso-israelian-georgian al cazinourilor, care deține cea mai mare rețea de păcănele din Europa prin compania Jackpot. În prezent, Maxbet este controlat de Treo Asset Management din SUA, după ce Novalpina Capital s-a prăbușit în urma controverselor legate de investiția în compania israeliană de spyware NSO Group, dezvoltatoarea software-ului Pegasus. Treo caută în prezent să vândă Maxbet printr-un „proces confidențial de vânzare” și este dispus să accepte un preț cu cel puțin 125 milioane euro mai mic decât suma plătită inițial.Litigiile internaționale continuă să afecteze compania. Treo Asset Management urmărește Novalpina Capital Limited pentru daune totale de 287 milioane euro în legătură cu tranzacția, susținând că au fost ascunse documente esențiale despre adevăratul proprietar al Maxbet. Alte procese sunt în desfășurare în Regatul Unit, Insulele Virgine Britanice, România, Luxemburg și Cipru, costând investitorii „milioane de euro în taxe juridice”.4. MAD TOTAL GAMES SRLCifră de afaceri: 56.156.473 euro – Profit net 2024: 1.793.611 euroMad Total Games SRL este una dintre companiile de jocuri de noroc care a reușit să opereze ilegal în localități cu mai puțin de 15.000 de locuitori, până să fie oprită de ONJN în 2024. Compania, înființată în 2010 și cu sediul în Bolintin-Vale, județul Giurgiu, este deținută de Marius Orlando Udrea.Mad Total a devenit cunoscută în spațiul public prin scandalul funcționării ilegale cu păcănele în Bolintin Vale, o localitate cu mai puțin de 15.000 de locuitori, ceea ce încalcă direct legea OUG 77/2009 modificată prin legea Simonis. Compania „activa nestingherită cu sloturi” într-o localitate care nu îndeplinea criteriul demografic minim, umplând încă o dată de ridicol legea concepută de Alfred Simonis.Mad Total Games nu s-a predat fără luptă și a contestat decizia ONJN în instanță. Compania a fost reprezentată de casa de avocatură Șontropel, reușind să câștige procesul împotriva Oficiului. Decizia instanței a fost descrisă ca o „lovitură de ciocan expediată de Șontropel” care „a doborât ONJN-ul cu mâna lui Zegrean”, referindu-se la Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curții Constituționale a României, cel care a dat câștig de cauză companiei.5. Power Bet & Las Vegas (Power & Fabulous Games SRL)Cifră de afaceri 2022: 112.534.762 euro – Profit net 2022: (!) 487.316 euroPower & Fabulous Games SRL, cunoscută anterior sub numele Las Vegas Games & Fun SRL, este una dintre companiile care până recent, avea cea mai mare cifră de afaceri din industria jocurilor de noroc din România, după Loteria Română.După problemele cu legea ale patronilor de la Las Vegas, frații Doroftei, cei de la Power Bet au schimbat titulatura firmei. Au pus în denumire acel „Fabulous” care ar fi vrut să aducă excepționalul pentru firmă.Babaco Games SRL, Noble Piagio SRL și Avo Slots SRL sunt 3 alte firme de sloturi care funcționează sub brand-ul LAS VEGAS și au fost deținute de frații Doroftei, Cordunenii, Florin Spac, Marian Sârbu, zis „Box”, și alți interlopi din România.Într-o investigație Rise Project din 2023, se arată cum însuși Frații Tate au împărțit banii pe care i-au făcut din cazinouri cu gruparea de crimă organizată.Compania este, în prezent, deținută în totalitate de Cristea Cătălin Marian, care figurează și ca administrator. Prin structura Power & Fabulous Games erau administrate două branduri majore: Power Bet pentru pariuri sportive și Las Vegas Games pentru sălile de jocuri. Rețeaua Las Vegas Games opera peste 100 de locații la nivel național cu aparate slot-machine, promovând „cele mai mari jackpoturi” și „evenimente NONSTOP”.Controversele majore și sancțiunile ONJNRevocarea licenței și închiderea definitivă reprezintă cea mai gravă sancțiune. ONJN a emis decizia nr. 1510 din 31.10.2024 prin care a revocat licența Power & Fabulous Games, iar din aceeași dată, compania a fost obligată să înceteze, în termen de 15 zile, orice activitate de organizare a jocurilor de noroc.Anomaliile fiscale au atras atenția analiștilor financiari. Cu o cifră de afaceri uriașă de 556 milioane lei în 2022, compania a raportat un profit net de doar 2,4 milioane lei, reprezentând doar 0,43% din venituri. Această marjă de profit extrem de mică a atras atenția ONJN-ului și a ANAF-ului, „optimizarea fiscală agresivă” dovedindu-se, astfel, o tactică de evaziune fiscală.Sătul de amenzi, operatorul Power s-a prezentat pe 2 august 2024, în fața ONJN, cu o firmă nouă, pentru care anunță că a achitat taxele aferente. Noua societate sub care acționează se numește Power Soft Tech SRL și este reprezentată de administratorul George Cătălin Crăciunescu.Acestea sunt doar câteva din companiile industriei jocurilor de noroc care țin statul român în lanțuri și dansează tango agresiv cu ONJN.De la Superbet al lui Sacha Dragic, cu acționariatul său american prin Blackstone și legăturile cu Codin Maticiuc și Marcel Ciolacu, la Intergame Select controlată de oligarhul rus sancționat Oleg Boyko, de la Maxbet cu tranzacțiile sale controversate legate de spyware-ul Pegasus, la Mad Total Games care a câștigat în instanță împotriva ONJN cu ajutorul lui Augustin Zegrean, și până la Power & Fabulous Games cu anomaliile sale fiscale spectaculoase – toate aceste companii demonstrează că România nu se confruntă cu o industrie obișnuită, ci cu un cartel bine organizat, cu tentacule în politică, justiție și, practic, în fiecare cotlon al țării. Dacă ar fi fost să includem toate relațiile dubioase pe care aceste companii le-au închegat de-a lungul timpului, materialul ar fi avut în componență, probabil, câteva sute de pagini.Când statul le încredințează reprezentanților industriei sarcina de a se controla singuri, când liniile de autoexcludere nu răspund, când sute de milioane de euro dispar prin structuri opace, iar dependența de jocuri de noroc devine o afacere de familie la scara întregii țări, nu mai vorbim despre reglementare, ci despre capitulare și complacere instituțională.Aceste companii nu sunt doar „operatori de jocuri” – sunt partenerii unui stat care a vândut bunăstarea cetățenilor săi pe bucăți, pentru câțiva lei în plus la buzunar.Ce ar fi trebuit să facă statul român de ieri, nu „cândva”Până atunci, România nu poate decât să rămână într-o relație toxică cu păcănelele: o industrie vocală, un stat controlat, cu un buget dependent și cu cetățenii lăsați pe linia moartă.Citește și:dependență jocuri de noroc dependență jocuri de noroc dependență jocuri de noroc dependență jocuri de noroc dependență jocuri de noroc dependență jocuri de noroc dependență jocuri de noroc dependență jocuri de noroc dependență jocuri de noroc dependență jocuri de noroc