Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița au primit o scatoalcă zdravănă de la judecătorii din Baia Mare, care au admis plângerea formulată de către judecătoarea M.T. de la Judecătoria Bistrița- judecător delegat la Penitenciarul Bistrița – împotriva ordonanţei de clasare emisă în dosarul în care aceasta a depus plângere penală împotriva unui deținut care a amenințat-o în timp ce ea se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu.Interlop periculosDeținutul care a adresat amenințări și cuvinte jignitoare judecătoarei delegate la Penitenciarul Bistrița este bârlădeanul Aurel Dragoș Vasile Drosu, membru al clanului Drosu, care ispășește o pedeapsă de 3 ani de închisoare pentru mai multe fapte de tâlhărie comise în toamna anului 2023, sentință devenită definitivă în martie anul trecut.Bărbatul nu este însă la primul contact cu închisoarea. Potrivit presei vasluiene, Drosu a avut mai multe condamnări, pentru furt sau loviri și alte violențe, încă de când avea 14 ani. În 2016, a fost condamnat la opt ani și opt luni de închisoare pentru tâlhărie calificată și ultraj și distrugere, după ce în primăvara anului 2015, la doar o lună după ce fusese eliberat din închisoare, a încercat să jefuiască doi adolescenți. În timp ce tinerii se deplasau pe o stradă din Bârlad, au fost acostați de Drosu, care, prin amenințare, le-a luat telefoanele mobile. Identificat în scurt timp de polițiști, individul s-a opus cu vehemență arestării și a lovit cu capul în gură pe unul dintre polițiști, după care a rupt oglinda retrovizoare de la mașina poliției. La pedeapsa de 8 ani și 8 luni de închisoare i s-a adăugat un rest de pedeapsă de 145 de zile rămasă neexecutată de la ultima condamnare, când a fost eliberat condiționat. După executarea acestei pedepse, n-a stat mult prea mult în libertate, fiindcă a comis faptele de tâlhărie pentru care a primit în 2024 pedeapsa de 3 ani de închisoare.Neseriozitate sau incompetență?Din motivarea sentinței pronunțată de instanța băimăreană se poate trage o singură concluzie: plângerea judecătoarei a fost tratată cu neseriozitate de către anchetatori. Păi dacă o plângere penală depusă de un magistrat este practic considerată maculatură și este luată în sictir, ce să mai spună omul simplu? Sau o fi vorba despre incompetență? Dacă nu ne credeți, citiți ce scrie negru pe alb instanța din Baia Mare.“Judecătorul de cameră preliminară arată că organele de urmărire penală au obligaţia să strângă şi să administreze probe în scopul aflării adevărului şi să realizeze o anchetă efectivă şi concretă, iar nu una iluzorie şi superficială.În speţă, judecătorul de cameră preliminară arată că organele de urmărire penală aveau obligaţia de a administra probele necesare în vederea aflării adevărului, conform art. 5 alin. 2 şi art. 10 alin 5 Cod procedură penală”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de Judecătoria Baia Mare.În continuare, instanța arată că, procurorul de caz nu a administrat din oficiu probe, chiar dacă acestea nu au fost cerute de partea vătămată. Concret, singura audiată a fost judecătoarea, nu și agentul de poliție penitenciară care a fost prezent la întreaga scenă petrecută în biroul în care a fost primit deținutul Drosu, dar nici acesta din urmă, vizat de plângerea penală.“Faptul că persoana vătămată nu a solicitat expres audierea unor martori sau administrarea de probe nu înseamnă că organul de urmărire penală nu trebuie să le administreze din oficiu.Aşadar, din probele deja administrare rezultă că era necesară audierea ca martor a agentului de penitenciar XX pentru a lămuri contextul, tonalitatea, modalitatea, gesticulaţia şi caracterul presupuselor acte de ameninţare adresate doamnei judecător. Totodată, se impune audierea în calitate de martor sau de suspect a persoanei acuzate prin plângere, respectiv a deţinutului Drosu Aurel Dragoș Vasile pentru a clarifica situaţia sesizată.Neaudierea acestor martori reprezintă un motiv pentru care ancheta penală nu a fost una efectivă şi care impune trimiterea cauzei la procuror pentru a administra efectiv toate probele necesare aflării adevărului.Audierea doar a persoanei vătămate nu reprezintă o anchetă penală efectivă având în vedere că gravitatea faptei sesizate care trebuie anchetată cu maximă celeritate şi seriozitate.Judecătorul de cameră preliminară reţine că încălcarea dreptului la o anchetă penală efectivă a petentei nu poate fi remediat decât prin desfiinţarea ordonanţei de clasare care este nelegală.Astfel că, raportat la nelegalitatea acestor acte procesuale se impune admiterea plângerii şi refacerea urmăririi penale cu respectarea dreptului la o anchetă efectivă al petentei.Judecătorul de cameră preliminară mai arată că organele de urmărire penală au obligaţia să realizeze o anchetă penală efectivă, anchetă care trebuie să înlăture orice dubiu rezonabil cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia presupușilor autori.Prin urmare, organele de urmărire penală au obligaţia să audieze martorii indicaţi mai sus şi să solicite penitenciarului date cu privire la ce persoane au mai fost de faţă la momentul comiterii presupusei fapte (alţi agenţi de penitenciar, grefier, etc) şi să reaudieze persoana vătămată pentru a da explicaţii suplimentare, precum şi să analizeze necesitatea administrării altor probe pentru a lămuri toate neconcordanțele şi neclaritățile.Totodată, organele de urmărire penală vor analiza şi necesitatea efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de numitul Drosu Aurel Dragoș Vasile pentru a-i asigura dreptul la apărare.În final, organele de urmărire penală au obligaţia să efectueze cercetările cu maximă celeritate şi cu prioritate pentru a garanta persoanei vătămată dreptul la un proces echitabil conform art. 6 CEDO”, a precizat judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Baia Mare.Drept urmare, dosarul s-a întors la Parchet, unde trebuie efectuată o anchetă cu simț de răspundere, așa cum prevăd textele legale în materie de procedură penală.S-au spălat rapid pe mâiniIncidentul în urma căruia judecătoarea M.T. a depus plângere penală împotriva lui Drosu s-a petrecut în luna mai anul acesta.Deținutul a fost primit în audiență de către judecătoarea delegată cu supravegherea executării pedepselor, iar în timpul discuției, acesta ar fi avut o atitudine iritată, ridicând tonul și afirmând că „abia așteaptă să se elibereze ca să îi facă plângere”, reproșându-i magistratului presupuse legături cu conducerea penitenciarului. Drosu a fost imediat îndepărtat de agentul de pază, iar judecătoarea a sesizat incidentul conducerii penitenciarului.La scurt timp, respectiv la începutul lunii iunie, procurorul de caz a clasat cauza privind infracțiunea de ultraj judiciar, apreciind că fapta nu este prevăzută de legea penală.Procurorul a considerat că afirmațiile precum “o să vedeți dumneavoastră” sau „o să aveți și dumneavoastră probleme”, nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare, în condițiile în care acestea nu au fost de alte cuvinte sau gesturi care să alarmeze persoana vătămată că în viitorul iminent va fi comisă în detrimentul său o faptă penală sau păgubitoare, afirmația fiind una destul de generică.