Angela Merkel stârnește valuri în UE: „Polonia și statele baltice sunt responsabile pentru războiul lui Putin în Ucraina”

Interviul, acordat publicației ungare Partizan, a reaprins dezbaterea despre politica europeană față de Rusia în anii premergători invaziei.În viziunea lui Merkel, reactivarea dialogului politic la nivelul Uniunii cu Moscova ar fi putut conserva punți de comunicare, însă rezistența consecventă a unor capitale din estul Europei ar fi contribuit la blocajul diplomatic. Această interpretare a întâmpinat critici imediate, dat fiind că Polonia și țările baltice au pledat constant pentru o linie dură față de Kremlin, cu accent pe descurajare și sancțiuni.Un punct central al argumentației îl constituie Acordurile de la Minsk, semnate după izbucnirea conflictului din Donbas. Merkel susține că aceste înțelegeri au oferit Ucrainei „timp să se întărească și să devină o altă țară” între 2015 și 2021, chiar dacă ostilitățile nu s-au oprit complet, iar violațiile armistițiului au continuat. Reluarea formatelor de dialog, spune ea, ar fi fost o prioritate, însă „în primul rând statele baltice, iar și Polonia” s-au opus.Pe fond, Merkel explică faptul că statele estice se temeau de fracturarea unei politici externe coerente la nivelul Uniunii, avertizând că lipsa unei poziții comune risca să dilueze presiunea asupra Moscovei. În această cheie, ea leagă eșecul unei relansări de dialog de perioada imediat anterioară plecării sale din funcție, notând că „apoi am părăsit funcția, iar agresiunea lui Putin a început”.Contextul de securitate rămâne extrem de fluid: în ultimele zile, Rusia a intensificat atacurile asupra orașelor ucrainene cu drone, rachete și muniție ghidată, lovind infrastructura civilă și provocând un nou val de victime. Autoritățile de la Kiev au raportat folosirea a peste 50 de rachete balistice și aproape 500 de drone în mai multe regiuni, iar Liov a suferit cel mai puternic atac aerian de la începutul războiului, cu morți și răniți și cu un parc industrial, care găzduia ajutoare umanitare, distrus.În ansamblu, declarațiile lui Merkel redeschid dosarele sensibile ale anilor 2014–2021: valoarea disuasivă a Minsk I și Minsk II, oportunitatea unui canal direct UE–Rusia și responsabilitatea politică pentru eșecul descurajării. Criticii o acuză că minimizează agenția Kremlinului și responsabilitatea unilaterală a Rusiei pentru agresiune, în timp ce susținătorii notează că o arhitectură de dialog, chiar imperfectă, ar fi putut reduce riscurile escaladării.Sursa: știripesurseCitește și: