·
M Mesagerul
Actualitate

Antifrauda Oradea, învinsă în instanță de încă o companie bistrițeană! Instituția statului stă prost la înțelesul legii

A Scris de Administrator
Publicitate Partener
Speța este similară cu cea a Comelf (vezi AICI), care a importat materie primă din Slovenia, și nu a apucat să declare în timp util transportul în sistemul RO e-Transport, aflând cu întârziere ca tirul cu marfă a trecut frontiera în România. Drept urmare, compania bistrițeană a fost sancționată de inspectorii DRAF Oradea cu avertisment, iar ca măsură complementară au dispus confiscarea contravalorii mărfii nedeclarate, respectiv suma de 118.529,53 lei (23.849 euro).Ei bine, în cazul Teraplast Recycling, responsabilii din companie au declarat marfa în sistemul RO e-Transport, însă cu o întârziere de vreo 5 ore, după ce tirul cu marfă a trecut frontiera și între timp a și fost verificat de inspectorii antifraudă orădeni.Nemulțumită de sancțiune, compania bistrițeană a apelat la instanța de judecată, unde a cerut anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi, prin urmare înlăturarea sancţiunii avertismentului precum şi înlăturarea sancţiunii complementare, respectiv confiscarea sumei de 116.592,61 lei reprezentând contravaloarea bunurilor confiscate de inspectorii DRAF Oradea.Codul unic, generat după intrarea în țară a transportuluiDosarul a fost judecat pe fond de Judecătoria Beclean, instanţă în raza căreia se află localitatea Sărățel, unde are sediul Teraplast Recycling.“În fapt, petenta a arătat că la data de 25.07.2024, aceasta a efectuat o operaţiune de achiziţie intracomunitară de bunuri (materii prime-granule) în cantitate de 21.000 kg cu o valoare de 23.464 euro de la furnizorul (..).Petenta a menţionat faptul că bunurile respective au fost transportate cu mijlocul de transport cu numărul de înmatriculare BN-…. (semiremorcă), (…) (cap tractor) aparţinând operatorului de transport (…) SRL.Mijlocul de transport aparţinând petentei a intrat în România în data de 26.07.2024, la ora 2:45, la PTF Nădlac. În urma verificărilor efectuate de către inspectorii DGAF aceştia au ajuns la concluzia că subscrisa nu a declarat în sistemul RO e-Transport datele referitoare la transportul de bunuri efectuate cu ansamblul rutier BN-(…).Ca urmare a acestor constatări, mijlocul de transport aparţinând petentei, a fost sigilat la PTF Nădlac în data de 26.07.2024. Cu ocazia aceasta, a fost întocmit şi procesul verbal de sigilare nr. 032557/26.07.2024 şi a fost desigilat în data de 29.07.2024 ora 10:30. De asemenea, petenta mai menţionează faptul că în momentul controlului a fost adus la cunoştinţă inspectorilor DGAF că marfa transportată este aferentă facturii nr. (…) din data de 25.07.2024, însă acest aspect nu a fost avut în vedere în momentul aplicării sancţiunilor. Acest aspect a fost recunoscut şi de organul de control în cuprinsul procesului verbal nr. 3193/29.07.2024.Aşadar, concluzia a fost aceea că petenta nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale de declarare în sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la transportul internaţional de bunuri, astfel încât acesta să poată fi identificat prin codul UIT aşa cum dispune art. 9 alin (3) din OUG nr. 41/2022. Organul de control a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale faptei prevăzute şi sancţionate contravenţional de art. 131 alin. (1) lit. a) şi art. 13 alin. (2) din OUG nr. 41/2022.Ca urmare a concluziei expusă supra sancţiunea aplicată petentei, prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria DGAF nr. (…)/29.07.2024, a fost avertismentul. Corelativ avertismentului a fost confiscată contravaloarea bunurilor pentru care nu a fost prezentat codul UIT, în valoare de 116.592,61 lei (23.464 euro).Petenta învederează instanţei că aceste sancţiuni sunt nelegale, motiv pentru care înţelege să conteste procesul verbal menţionat anterior.Astfel, după cum a reţinut organul de control, petenta a arătat că a  prezentat ca şi document justificativ pentru marfă transportată, factura nr. (…)/25.07.2024. Mai mult, din cuprinsul acesteia organul de control a dedus faptul că valoarea bunurilor care au făcut obiectul transportului fost de 23.464 euro. Prin urmare, este de domeniul evidenţei faptul că marfa a fost înregistrată în documente justificative prin factura nr. (…).25.07.2024.În data de 26.07.2024, ora 8.6 petenta a fost relevată de colaborarea promptă cu organele antifraudă. Inclusiv în cuprinsul procesului verbal de control este menţionat faptul că reprezentanţii societăţii au prezentat documente din care a rezultat faptul că pentru transportul de bunuri în discuţie a fost generat codul UIT (…).Prin urmare, petenta învederează instanţei faptul că nu am avut intenţia de a frauda bugetul de stat ori de a obţine vreun avantaj concurențial ilicit pe piaţă, motiv pentru care a  ajuns în situaţia de a-i fi imputată o contravenţie în temeiul Ordonanţei de urgenţă nr.41/2022 care are drept scop tocmai stoparea evaziunii fiscale şi fraudarea bugetului de stat”, a reținut instanța din Beclean.Au dat avertisment și au confiscat marfaDe cealaltă parte, DRAF Oradea au arătat însă că transportul a intrat în România prin PTF Nădlac în data de 27 iulie 2024, la ora 02:45, iar în urma verificării mijlocului de transport şi a interogării bazei de date  RO e- Transport, compania bistrițeană nu declarase transportul de marfă, iar codul unic a fost generat abia la ora 08:06, adică după mai bine de 5 ore.“Astfel, orice operaţiune de- transport ca e conţine bunuri care fac obiectul unui transport internaţional trebuie înregistrată în prealabil în Sistemul RO e-Transport, urmând a primi cod unic UIT, generat automat de sistem.Codul UIT este codul unic generat de Sistemul RO e-Transport prin intermediul căruia se identifică bunurile aferent fiecărei relaţii comerciale care face obiectul transportului internaţional de bunuri.Deţinerea codului UIT este obligatorie pe tot timpul transportului de către operatorul de transport rutier, în format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoţeşte transportul bunurilor care fac obiectul unei achiziţii intracomunitare.Luând în considerare constatările consemnate mai sus, prin raportare la documentele justificative prezentate (copii după factură, CMR, procese verbale de sigilare şi desigilare, codul UIT), reiese că petenta Teraplast Recycling SA, în calitatea sa de beneficiar, nu a îndeplinit obligaţiile legale de declarare în Sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la transportul internaţional de bunuri menţionat în prezentul proces verbal, astfel încât acestea să poată fi identificate prin codul UIT, aşa cum se dispune prin art. 9 alin (3) din OUG nr. 41/2022 actualizată.In ceea ce priveşte legalitatea procesului-verbal contestat, precizăm că în cauză nu sunt incidente vreunul din motivele de nulitate absolută din cele prevăzute de, dispoziţiile articolelor 16 şi 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul contravenţiilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare.În ceea ce priveşte descrierea situaţiei de fapt, procesul-verbal contestat respectă condiţiile referitoare la descrierea faptei contravenţionale prevăzute de art. 16 din OG nr. 212001, fiind arătate toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube.Prin urmare, intimata învederează instanţei faptul că, procesul- verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria DGAF nr. (…).07.2024, a fost întocmit cu respectarea tuturor normelor în materie de nulitate, menţiunile privind faptele contravenţionale săvârşite fiind expuse/descrise în clar, fiind indicate, de asemenea, actele normative prin care s-a stabilit şi sancţionat contravenţia.Astfel, se poate observa că actul de control contestat în cauză cuprinde în clar toate elementele enumerate în prevederile legale mai sus redate, neputând fi luată în discuţie nulitatea actului.Din modul de formulare a solicitărilor şi a argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată, rezultă, fără tăgadă  faptul că, petenta nu contestă starea de fapt reţinută în actul contestat, inserând doar o serie de alegaţii astfel încât să beneficieze de clemenţa organelor judecătoreşti.Or, în cauză pendinte, nu există niciun dubiu faptul că beneficiarul bunurilor achiziţionate intracomunitare este societatea Teraplast Recycling SA, iar entitatea nu contestă faptul că nu deţinea cod UIT la momentul intrării în ţară prin PTF”, a reținut instanța din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de DRAF Oradea.Avertismentul, aplicat corect! Pentru confiscarea mărfii, legea spune altceva, dar inspectorii orădeni nu au citit-o destul ca să și înțeleagăLa final, instanța a ajuns la concluzia că sancționarea firmei bistrițene cu avertisment este corectă și legală, întrucât la momentul trecerii frontierei în România, transportul nu avea generat codul unic în sistemul RO e-Transport.În ceea ce privește sancțiunea complementară a confiscării a contravalorii bunurilor nedeclarate, instanța a constatat că, la scurt timp după săvârșirea contravenției de către producătorul de PVC, legea s-a modificat și este mai blândă pe acest palier, astfel că a aplicat legea mai favorabilă, conform principiilor de drept.Astfel, potrivit noilor prevederi legale, sancțiunea complementară a confiscării contravalorii bunurilor se aplică gradual, în funcție de istoricul contravenţional al persoanei fizice/juridice sancționate.“Instanţa constată că O.U.G nr. 129/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1124 din 11.11.2024 prevede la art. I alin. (4)-(6) următoarele:«4. La articolul 131, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: <(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice>. 5. La articolul 131, alineatul (21) se abrogă. 6. La articolul 131, după alineatul (4) se introduc cinci noi alineate, alin. (5)-(9), cu următorul cuprins: <(5) În situaţia în care, în termen de maximum 12 luni de la prima sancţionare a faptei, operatorul economic săvârşeşte a doua contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pentru care a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi cu confiscarea a 15% din contravaloarea bunurilor nedeclarate. (6) În situaţia în care operatorul economic săvârşeşte a treia contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pentru care a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi cu confiscarea a 50% din contravaloarea bunurilor nedeclarate. (7) Începând cu săvârşirea celei de-a patra contravenţii din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pentru care operatorul economic a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi cu confiscarea a 100% din contravaloarea bunurilor nedeclarate. (8) În situaţia în care, într-un termen mai mare de 12 luni de la prima sancţionare a faptei, operatorul economic săvârşeşte a doua contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pentru care a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice. Prevederile alin. (5), (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător. (9) Prin excepţie de la prevederile alin. (5)-(8), pentru contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a), în ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) şi (3), sancţiunea complementară a confiscării nu se aplică în cazul constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului rutier de bunuri, când acestea au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile, precum şi în contabilitatea utilizatorilor, după caz, în perioada la care se referă operaţiunile respective.»”Din compararea dispoziţiilor legale de mai sus, rezultă că noua reglementare prevede o sancțiune mai ușoară, înlăturând în cazul alin. (2) al art. 13 ind. 1 din O.U.G. nr. 42/2022 măsura complementară a confiscării contravalorii bunurilor nedeclarate. Ipoteza confiscării a 100% din contravaloarea bunurilor nedeclarate este reglementată în prezent de alin. (7) al art. 13 ind. 1, introdus în 11.11.2024 prin O.U.G. nr. 129/2024, text sancţionator care, în acord cu susţinerile petentei, nu este aplicabil în cauză, deoarece presupune condiția săvârșirii de trei ori a contravențiilor din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) în decurs de 12 luni, condiție neîndeplinită în ceea ce o privește pe petentă.Pe cale de consecinţă, instanța reține că potrivit art. 12 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, «Dacă sancţiunea prevăzută în noul act normativ este mai uşoară se va aplica aceasta. În cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai gravă, contravenţia săvârşită anterior va fi sancţionată conform dispoziţiilor actului normativ în vigoare la data săvârşirii acesteia».Instanța apreciază astfel că se impune aplicarea legii mai favorabile reprezentate în speţă de modificările aduse dispoziţiilor art. 13 ind. 1 din O.U.G. nr. 41/2022, prin O.U.G. nr. 129/2024. Instanţa constată că noile dispoziţii ale O.U.G. nr. 41/2022, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 129/2024, nu mai prevăd sancţiunea complementară a confiscării contravalorii bunurilor nedeclarate în toate situaţiile, ci doar gradual, în funcţie de istoricul contravenţional al subiectului activ. Din acest motiv, cum noul regim sancţionator este mai favorabil, se impune aplicarea acestuia în speţă şi înlăturarea sancţiunii complementare a confiscării sumei de 116.592,61 lei”, arată Judecătoria Beclean în motivarea sentinţei.DRAF Oradea nu a fost mulțumită de hotărârea instanței de fond, astfel că a formulat apel, procesul mutându-se la Tribunalul Bistrița-Năsăud, care zilele trecute a pronunțat sentința definitivă, menținând decizia judecătorilor din Beclean.

La curent cu ultimele articole