Bechtel cere, Statul Român plăteşte! Compania dă din nou ANAF în judecată pentru dobânzi și penalități

Situația actuală, în 2025, este o dovadă vie a timpului pierdut. Tronsonul cu tuneluri dificile de sub Meseș, vital pentru legătura completă, are termene de finalizare împinse spre 2030, iar costurile pentru a termina ce a început Bechtel se ridică la alte sute de milioane de euro din fonduri europene și buget național. În loc să circulăm pe autostradă completă de 13 ani, abia acum se lucrează la „cioturi” de legătură și la viaducte complicate, cu termene care se tot decalează.​Paguba nu e doar financiară, ci și strategică. România a plătit preț de autostradă americană pentru un drum pe care încă îl așteaptă, în timp ce vecinii unguri au ajuns de mult cu autostrada la granița noastră. Războiul Bechtel cu statulPovestea care se judecă astăzi la Cluj este continuarea unui lanț de decizii și contracte început în 2003, când guvernul a semnat fără licitație acordul cu Bechtel pentru 415 kilometri de autostradă, din care au rămas în final doar circa 52 de kilometri utilizați.De atunci, statul a plătit pentru lucrări neterminate, pentru reziliere și acum riscă să plătească și „dobânzi” pentru propriile greșeli fiscale, după ce instanțele au stabilit că ANAF a impus sume nelegale sau prescrise.​Bechtel nu câștigă procese împotriva statului român pentru că ar fi cea mai bună companie de construcții. Câștigă pentru că statul a pierdut inițial pe șantier, apoi și-a pierdut propriul dosar în instanță, și în sfârșit a pierdut și contractul original care ar fi putut dovedi infracțiunile.În 22 de ani, niciun politician care a semnat contractul din 2003 nu a fost tras la răspundere penală. Contractul a dispărut, dosarul dispariției a fost clasat pentru prescripție, și responsabilitatea s-a evaporat în proceduri.Sucursala din ClujBechtel International Inc. SRL, sucursala din Cluj-Napoca, s-a înregistrat în 2004 cu sediul într-un apartament de pe strada Fagului 69. În 2009 firma a raportat cea mai mare cifra de afaceri de pana acum, 580 de milioane de lei cifră de afaceri și peste 2.300 de angajați pe șantierele Autostrăzii Transilvania.După rezilierea contractului din mai 2013, prăbușirea a fost brutală. Cifra de afaceri a scăzut de la 266 de milioane de lei în 2013 la zero lei începând cu 2018, iar numărul angajaților s-a redus treptat de la 81 în 2013 la doar 4 în 2017, ajungând la un singur salariat în perioada 2021-2024. Deși cifra de afaceri a fost zero în ultimii șase ani, profitul net a explodat exact în perioadele cheie ale litigiilor cu statul.​În 2020, anul în care a început bătălia pentru recuperarea banilor de la ANAF, sucursala a raportat un profit net de aproape 14 milioane de lei. În 2021, profitul a fost de 5 milioane, iar în 2024 a sărit la peste 15 milioane de lei, toate acestea fără a încasa un singur leu din contracte comerciale.Bilanțul pe 2024 arată datorii de 14,3 milioane de lei și capitaluri proprii negative de -1,4 milioane, semnul unei firme aflate tehnic în colaps, dar care este ținută în viață de active circulante de 12,8 milioane de lei. Bechtel Cluj nu mai construiește drumuri, ci trăiește exclusiv din lichiditățile obținute prin instanțe.​În spatele acestei strategii stă administratorul legal al sucursalei, Robert P. Reynolds, un avocat american cu un CV care ar trebui să dea fiori oricărui director de la Finanțe: peste 30 de ani de experiență în falimente, recuperări agresive de credite și litigii bancare complexe.Reynolds este definiția „rechinului” juridic, un specialist cu ratinguri de top în proceduri de insolvență din SUA, antrenat o viață întreagă să găsească bani acolo unde alții văd doar datorii și să execute debitori aflați în dificultate până la ultimul cent. Când un astfel de profesionist al recuperărilor preia frâiele unei firme fără activitate din Cluj, mesajul e clar: Bechtel nu mai e aici să construiască, e aici să execute.Faptul că un expert în falimente conduce o sucursală din Cluj cu un singur angajat și zero activitate, dar cu profituri de milioane, arată clar natura inegală a luptei. Statul român, reprezentat de funcționari ANAF și juriști plătiți cu salariu fix, se luptă cu un sistem corporativ gândit să maximizeze recuperările prin orice mijloace legale.Gigantul care a mușcat din RomâniaBechtel Corporation este una dintre cele mai puternice companii private de construcții și inginerie din lume. În 2024, venituri anuale au ajuns la 15,9 miliarde de dolari SUA, iar backlog-ul de proiecte (contracte în derulare) a depășit 58,2 miliarde de dolari. Operează în 160 de țări și gestionează peste 25.000 de proiecte majore, de la autostrăzi și baraje până la infrastructură energetică și instalații militare strategice.Firma a fost fondată în 1898 de Warren A. Bechtel, a crescut dintr-o echipă de muncitori care puneau șine de cale ferată în Vestul american și a rămas până azi în mâinile aceleiași familii, ajunsă la a cincea generație.​La vârf stă acum Brendan Bechtel, moștenitor direct, care conduce corporația ca președinte și director genera. Averea personală estimată a lui Brendan Bechtel depășește 4 miliarde de dolari, fiind clasat printre cei mai influenți oameni de afaceri sub 40 de ani la Forbes. Familia Bechtel controlează integral compania și patrimoniul său, gestionat prin Fremont Group, un birou privat de investiții bazat la San Francisco, care deține și alte active în hedge funds, real estate și venture capitalBechtel a lucrat pentru administrația americană, pentru state din Orientul Mijlociu și Europa și pentru mari companii petroliere, intrând în România nu ca o firmă oarecare, ci ca un actor global obișnuit să primească tratament preferențial.​ Când un astfel de actor intră într-un litigiu cu o direcție regională de finanțe, raportul de forțe nu mai seamănă nicicum cu cel din dosarele obișnuite dintre firme locale și ANAF.Strategia Bechtel: de la plată la procesCompania nu doar a profitat pe contract și reziliere, ci a și renegociat fiscalul la propriul avantaj.În 2017, ANAF Cluj inițiază o inspecție pentru perioada 2011–2013 și constată obligații suplimentare de 17,7 milioane de lei, TVA și impozit pe profit. Bechtel nu acceptă fără luptă: pe 14 decembrie 2020 achită 11,855 milioane de lei sub protest și deschide acțiune la Curtea de Apel Cluj, contestând calculele și termenele de prescripție.Instanța din Cluj decide în mai 2022 că Bechtel are dreptate. ANAF a calculat greșit, o parte din creanțe sunt prescrise, și compania preia victoria: 12 milioane de lei anulate din obligațiile impuse. Înalta Curte confirmă definitiv în iunie 2024, iar ANAF restituie pe 16 august 2024 cei 11,855 milioane de lei încasați în 2020.Următorul pas vine cu un calcul precis. Dacă instanțele au declarat banii ilegali, statul ar trebui să plătească și pentru perioada în care i-a ținut blocați.  Pe 28 februarie 2025, Bechtel International Inc. SRL deschide o nouă acțiune la Curtea de Apel Cluj, cerând compensații pentru blocajul fondurilor. Pe 29 mai 2025, instanța aprobă expertiza judiciară care va calcula exact ce datorează statul. Conform hotărârii, expertul trebuie să determine:‘în intervalul scurs de la data când au fost achitate în mod nedatorat obligațiile fiscale stabilite în mod nelegal de organele fiscale și până la momentul restituirii efective a acestora, după cum urmează: i) Să se determine cuantumul penalităților de întârziere aferente sumei de 11.855.109 lei reprezentând cuantumul total de TVA și impozit pe profit, prin aplicarea procentului de 0,01%/zi de întârziere, începând cu data de 14.12.2020 și până la data de 16.08.2024, când a fost restituită; ii) Să se determine cuantumul penalităților de nedeclarare aferente sumei de 11.855.109 lei reprezentând cuantumul total de TVA și impozit pe profit, prin aplicarea procentului de 0,08%/zi întârziere, începând cu data de 14.12.2020 și până și până la data de 16.08.2024; 2. Să se determine cuantumul actualizării cu indicele de inflație a sumei de 11.855.109 lei, achitată cu titlu de TVA și impozit pe profit, începând cu data achitării sumei -14.12.2020 și până la data restituirii acesteia de către organul fiscal (i.e. 16.08.2024).’Următoarea ședință este programată pentru 22 ianuarie 2026, ora 13:30. Până atunci, expertiza judiciară va trebui să facă calculul final.Autostrada Transilvania, de la proiect la cea mai mare țeapă din RomaniaCeea ce trebuia să fie coloana vertebrală a infrastructurii din Ardeal s-a transformat în cel mai scump eșec din istoria recentă. În 2003, contractul cu Bechtel a fost vândut publicului nu doar ca o necesitate de infrastructură, ci și ca o „taxă de intrare” în NATO, o garanție politică plătită partenerului american. Sub această umbrelă strategică, guvernul Năstase a semnat un acord „pay-as-you-go” fără preț fix, permițând costurilor să explodeze necontrolat, în timp ce lucrările stagnau.​Bechtel trebuia să livreze autostrada până în 2012. În realitate, când a părăsit șantierul în 2013, a lăsat în urmă doar 52 de kilometri funcționali (Câmpia Turzii – Gilău) și o gaură financiară imensă. Statul a plătit aproximativ 1,4 miliarde de euro pentru acești 52 km și alte lucrări neterminate, ceea ce duce costul real la un nivel astronomic, mult peste standardele europene de 5–7 milioane de euro pe kilometru de autostradă în relief similar.​În 2013, Guvernul Ponta decide deci să rupă contractul și intră într-o nouă rundă de bani plătiți: 37,2 milioane de euro despăgubiri și circa 50 de milioane de euro datorii preluate pentru muncă și materiale. Un raport al Ministerului Finanțelor citat de presă vorbește despre un prejudiciu global de peste 500 de milioane de euro, rezultat din diferența dintre ce s-a plătit și ce s-a obținut efectiv pe teren, bani pe care statul nu i-a recuperat nici până astăzi.​Contract dispărut, responsabilitatea evaporatăOriginalul contractului din 2003 între Guvernul Năstase și Bechtel a dispărut din arhivele statului. Această absență a fost semnalată în 2013, când Dan Șova, ministru pentru Marile Proiecte, a anunțat public că documentul lipsește și a depus plângere penală pentru distrugere de înscrisuri și abuz în serviciu.DNA s-a retras din competență, iar dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5. În 2016 procurorii l-au clasat pe motiv de prescripție, ceea ce nu a rezolvat nimic: originalul rămâne dispărut.Declarațiile miniștrilor din perioada derulării contractului sunt contradictorii. Gheorghe Dobre spune că a văzut contractul și a încercat să-l desecretizeze în 2008, dar a fost retras de la public din nou. Alexandru Nazare afirmă că originalul se află la CNAIR. Relu Fenechiu declară că forma originală nu mai poate fi găsită. Anca Boagiu promite ajutor și invocă locul unde ar trebui să fie documentul, biroul de Probleme Speciale, etajul 2, camera 58 la Ministerul Transporturilor.Curtea de Conturi a consemnat oficial că nu a putut audita complet contractul din lipsă de acte și că nu poate verifica dacă clauzele sunt conforme cu legea. Fără contractul original, nu poate fi dovedită nici o infracțiune, nici un calcul greșit, nici o depășire de angajamentCine pierde la finalLitigiile fiscale recente arată același tipar. ANAF pierde procese la Cluj pe termene de prescripție și calcule greșite, dar nota de plată ajunge tot la buget, nu la cei care au semnat deciziile.​Ministerul Transporturilor, cel care a girat semnarea, derularea și ruperea contractului, nu a oferit nici până acum un bilanț complet și asumat al „afacerii Bechtel”. Ministerul Finanțelor și ANAF, chemate să repare ceva prin controale fiscale, au reușit doar să întoarcă banii la companie și să mai deschidă o serie de despăgubiri.​Întrebarea nu mai este când vom circula pe toată Autostrada Transilvania, ci câte facturi mai are de achitat statul român pentru un contract pe care nu l-a putut nici explica, nici apăra, nici sancționa până la capăt.