Cât de praf e infrastructura rutieră din municipiu? Concluziile primului studiu făcut pentru elaborarea PUG-ului

Contractul pentru realizarea unui nou Plan Urbanistic General a fost semnat anul trecut, de el ocupându-se o societate comercială din Sibiu, care a realizat și PUG-ul Sibiului și al Câmpiei Turzii. Contractul trece de 3 milioane de lei, perioada de implementare fiind 24 de luni, astfel că, anul viitor Primăria Bistrița va avea la dispoziție un nou PUG după care să se ghideze.Municipalitatea se ghidează momentan după un Plan Urbanistic General votat în 2013, care nu mai este deloc de actualitate și a devenit un adevărat „cui al lui Pepelea”. În jurul său s-au țesut adevărate legende: ba că există în mai multe variante care sunt folosite în funcție de interese, ba că varianta votată de consilierii locali ai municipiului Bistrița nu ar coincide cu cea folosită de funcționarii de la Urbanism.Toate aceste suspiciuni au atras și mascații și polițiștii de la Economic la Primăria Bistrița, în anul 2021. Au fost vizate infracțiuni economice precum uz de fals, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale, abuz în serviciu sau organizarea unui grup infracțional. De atunci au trecut ceva ani și niciun funcționar din primărie n-a fost pus sub acuzare.Firma care se ocupă de noul PUG s-a apucat de treabă și a venit deja cu câteva concluzii are studiilor premergătoare Planului Urbanistic General, care arată practice cât de varză este Bistrița, din punct de vedere al traficului și a dezvoltării urbanistice, care s-a făcut haotic.Artere sufocate, infrastructură incoerentă – concluzia specialiștilorSpecialiștii s-au apucat deja de treabă, iar Primăria Bistrița a publicat deja o sinteză a studiilor și un diagnostic urban, pregătit de specialist, printre care se numără inclusiv profesori de la Facultatea de Urbanism.Groso –modo, problemele identificate de specialist sunt dispersia urbană – fiecare construiește unde are chef, cum are chef, fără a exista în prealabil un plan de extindere și asigurare a utilităților, ceea ce duce la costuri mari de asigurare a infrastructurii rutiere și de utilități:„Traficul este intens pe axele principale și secundare ale orașului, spațiile verzi sunt fragmentate și nu au conectivitate. Lipsesc polii de cartier, astfel că dependența locuitorilor este tot de centru, pentru produse și servicii”, notează specialiștii.Dispersie mare urbană a fost identificată de-a lungul Drumului Național 17, dar și în zona ICAR, sau pe Valea Ghinzii. Axele principal și secundare sufocate de trafic sunt Bulevardul Independenței, Bulevardul Decebal, Calea Moldovei.„Imaginile de pe strada Năsăudului și de pe Calea Moldovei, la ieșire spre Livezile, arată cât de mult lipsește o variantă ocolitoare sau măcar alte căi de acces spre zona comercială a orașului dinspre Unirea”, se arată în studiu.Specialiștii mai spun că există o fragmentare mare între centru și periferii, lipsind polii secundari funcționali. Extinderile necontrolate, fără asigurarea utilităților și infrastructurii au ajuns la 40%.„Mobilitate și infrastructură: congestii pe axele principale și secundare, lipsa conexiunii între cartiere și centură, infrastructura incoerentă pentru biciclete sau transport alternativ. Mediu și spații verzi: spații verzi discontinue neconectate, lipsă rețea ecologică funcțională între zonele natural și cele construite, potențial ignorat pe Valea Bistriței” , mai notează specialiștii.Cartierele mărginașe…vitregite și ignorateAceștia au identificat și o inechitate majoră în dotări între zona centrală și periferii. Cartierul Subcetate, de exemplu, care are 2.400 de locuitori, până de curând nu avea nici măcar grădiniță și creșă, dependența de nucleul central al locuitorilor din zonă fiind de 75%.Astfel, printre propuneri se numără regenerarea urbană în 4 cartiere considerate de specialist vulnerabile: Subcetate, Ghinda, Sărata și Viișoara. Asta înseamnă amenajarea de coridoare verzi, cu piste pentru biciclete și reconectare pietonală, reconversie industrială etapizată și consolidarea axelor de mobilitate.„Noile cartiere rezidențiale au fost dezvoltate fără o infrastructură adecvată de transport și utilități, ducând la supraaglomerare și accesibilitate limitată. Extinderea spre periurban (Livezile, Valea Ghinzii și Ghinda) s-a produs fără echipare edilitară preexistentă generând dezvoltări izolate, neconectate corespunzător. Cartierele periferice, cum ar fi Viișoara, Unirea și Sărata nu sunt deservite corespunzător de transportul public, creând dificultăți pentru locuitorii care trebuie să se deplaseze spre centru. Lipsa unei centuri ocolitoare eficiente determină aglomerări în oraș, în special pe arterele principale, cum ar fi Bulevardul Decebal și strada Andrei Mureșanu.”, se mai arată în studio.Inacțiunea ar duce la dublarea costurilor pentru rețelele edilitareDacă nu se face nimic pentru a schimba lucrurile, potrivit specialiștilor, va continua dispersia urbană, ceea ce va duce la dublarea costurilor pentru rețelele edilitare, iar orașul va deveni greu de administrat. Va crește poluarea aerului, fonică sau termică, cu impact direct asupra sănătății publice și va scădea atractivitatea orașului pentru investiții și locuire.Dacă se iau în calcul toate acestea, specialiștii spun că s-ar reduce cu 35-40% costurile de infrastructură pe termen lung, accesul la fondurile europene ar fi mai facil și s-a îmbunătăți sănătatea publică prin scăderea poluării și creșterea mobilității active. Orașul ar deveni mai atractiv pentru investitori și tineri.„O mobilitate urbană centrată pe oameni nu doar reduce traficul și poluarea, ci dinamizează economia locală, crește coeziunea socială și transformă fundamental percepția asupra orașului. Pentru Bistrița, reconfigurarea treptată a spațiului public în favoarea pietonilor și a mobilității alternative ar putea revitaliza centrul istoric și cartierele adiacente, crescând competitivitatea și atractivitatea urbană”, sunt de părere urbaniștii.Printre propunerile specialiștilor se numără, de asemenea, scăderea traficului auto în centru cu 30% în 5 ani și creșterea mobilității alternative, precum mersul pe bicicletă sau pe jos cu 50% în următorii 5 ani. Până în 2030 se dorește creșterea suprafețelor cu spații verzi urbane cu 20%.  Se dorește creșterea fluxului turistic cu 30% în următorii 5 ani și reabilitarea tuturor clădirilor istorice în următorii 7 ani.Infrastructura rutieră și conectivitate – este principala problemă menționată în egală măsură de către locuitori, investitori și profesioniști. Sunt menționate aglomerația, lipsa unei centuri ocolitoare, străzi neasfaltate în anumite zone din oraș, lipsa alternativelor de deplasare, conectivitatea redusă cu anumite subzone, insuficiența zonelor de parcare.Zone de agrement și petrecerea timpului liber insuficiente – această problemă este identificată de toate cele trei categorii actori prezenți în cadrul consultărilor – locuitori, investitori, profesioniști: prezența unui singur parc amenajat, lipsa spațiilor culturale sau de recreere, dezechilibru între densificare și calitatea vieții urbane.