Celebrul dosar de la Apele Române, în care a fost implicat Ovidiu Vișan, s-a încheiat cu clasări pe toată linia

Tot în 2021, Ana-Maria Cosma, angajată a Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa, l-a acuzat pe directorul instituției, Ovidiu Vișan, că ar fi sechestrat-o într-un birou, în luna decembrie a anului precedent. Potrivit acesteia, ar fi fost constrânsă să admită că a divulgat informații referitoare la o acțiune aprobată de superiorii săi, acțiune care ar fi avut consecințe grave asupra mediului, în urma unei deversări în râul Someș.Ana-Maria Cozma, acuzații ce par rupte dintr-un film prost regizatÎn decembrie 2020, Ana-Maria Cosma, angajată la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa (ABAST) din Cluj, a declarat că a fost sechestrată și agresată verbal de directorul de la acea vreme al instituției, Ovidiu Vișan. Incidentul ar fi avut loc în biroul acestuia, în cadrul unei ședințe tensionate care a durat aproximativ trei ore.Potrivit declarațiilor sale, Vișan ar fi încercat să o constrângă să recunoască faptul că a divulgat presei informații și imagini privind o deversare de dejecții în râul Someș – o acțiune care, susține Cosma, a fost aprobată de conducerea instituției și a avut consecințe grave asupra mediului.Angajata afirmă că, în timpul discuției, directorul i-a verificat telefonul de serviciu, i-a cerut acces la telefonul personal și i-a interzis să părăsească încăperea. Ana-Maria Cosma a depus ulterior o plângere penală pentru privare de libertate, amenințare și abuz în serviciu.Femeia spune că a fost supusă unei presiuni psihice puternice și că, după incident, a avut nevoie de consiliere psihologică. „M-am simțit blocată și amenințată. Mi s-a spus că nu pot pleca până nu recunosc. Mi-a fost frică. Trei ore am stat acolo, fără să pot ieși”, a relatat aceasta pentru publicația PressOne.Ana-Maria Cosma, numirea politică la ABAST și furtul de identitateProblema a apărut după ce s-a descoperit că Ana-Maria Cosma nu ar fi făcut sesizările privind presupusele nereguli în nume propriu, ci folosindu-se de identitatea unei colege, Carmen Grozavu. Aceasta din urmă a declarat, la acea vreme, că intenționează să depună o plângere penală pentru folosirea neautorizată a datelor sale personale.„Eu nu am făcut nicio sesizare și chiar am de gând să formulez o plângere penală pentru a afla cine a întocmit o adresă pe numele meu și a trimis-o către ANAR și alte persoane, ca și cum eu aș fi fost autoarea”, a declarat, în 2021, Carmen Grozavu pentru Gazeta de Cluj.Ana-Maria Cosma fusese detașată în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Cluj, unde i-au fost delegate atribuțiile de director al subunității, în perioada 17 iunie – 21 decembrie 2020. Înainte de această funcție, Cosma a lucrat la cabinetul parlamentar al senatorului Vasile Cristian Lungu (PMP) din Sălaj.După încheierea mandatului de la SGA Cluj, din 21 decembrie 2020, ea a fost detașată pe postul de geograf la Primăria Cătina, instituție condusă de primarul Florin-Călin Borbely, și el membru PMP. Tot pe linie politică, Ana-Maria Cosma este soția consilierului județean PMP, Ovidiu Cosma. Interesant este că Ovidiu Cosma se afla într-un război declarat cu Președintele Consilului Județean, Alin Tișe. Suntem îndreptățiți să presupunem că tot scandalul deversărilor “ilegale” ar fi putut fi, totodată, un atac la adresa lui Tișe.Raportul ABAST infirmă acuzațiile de sechestrareRaportul de control privind acuzațiile de sechestrare formulate de Ana-Maria Cosma împotriva fostului director al Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa (ABAST), Ovidiu Vișan arată că, potrivit declarațiilor oferite corpului de control de către martori, Vișan și Cosma, nu a existat un act de sechestrare.Raportul menționează că, în data de 17 decembrie 2020, la sediul ABAST, a avut loc o ședință în biroul directorului, la care au participat Ovidiu Vișan, directorul tehnic MEIRA, șeful Serviciului AA, șeful laboratorului, iar din partea SGA Cluj – Ana-Maria Cosma, inginerul-șef GRA și chimistul GRA. În a doua parte a întâlnirii au rămas doar Vișan, Cosma și inginerul-șef al SGA Cluj, Ioan Curt.Discuțiile s-au concentrat pe modul în care informațiile și imaginile referitoare la o deversare efectuată de Compania de Apă Someș au ajuns în presă. Vișan i-ar fi cerut Anei-Maria Cosma să recunoască faptul că ea a transmis datele și ar fi dorit să verifice telefonul acesteia.„Din notele de relații ale doamnei Cosma, ale domnului Vișan și ale martorilor prezenți reiese că doamna Cosma nu a fost agresată fizic, însă s-a simțit amenințată pe parcursul celor trei ore de ședință, din cauza tonului folosit și a presiunilor de a da declarații ori de a recunoaște. De asemenea, conform declarațiilor celor prezenți, nu a existat intenția doamnei Cosma de a părăsi încăperea”, se precizează în raport.Înaintea incidentului, Ana-Maria Cosma realizase mai multe fotografii și înregistrări video care surprindeau angajați ai Companiei de Apă Someș SA deversând un canal colector în râul Someșul Mic. Materialele au ajuns ulterior la conducerea Administrației Naționale „Apele Române”, sub forma unei sesizări privind o posibilă deversare ilegală, semnate în numele inspectoarei Carmen Grozavu din cadrul ABAST. Sesizarea a fost transmisă și unor activiști de mediu, în speranța declanșării unui scandal public.Deversările “ilegale” au fost, de fapt, o deversare controlată perfect legalăÎn 2020, Consilerul Local Ovidiu Vișan era, totodată, consiler al primarului din Aghireșu a fost detașat la ABAST cu acordul lui Ervin Molnar, care era la acea vreme director general la Administratia Națională Apele Romane. Această mișcare a facut ca și Molnar să devină parte din celebrul dosar, acesta fiind, de asemenea, achitat. Mult-disputata deversare care a stârnit presa locală și națională a fost aprobată de Ovidiu Moldovan. Mass-media a prezentat evenimentul cu mare amploare, sugerând că râul Someș ar fi fost poluat la comanda lui Ovidiu Vișan. Totuși, deversarea a fost una controlată și legală, o procedură care poate fi efectuată o dată la zece ani.O deversare controlată reprezintă eliberarea intenționată și planificată a unor ape reziduale sau a apei uzate într-un râu, lac sau canal, realizată astfel încât să reducă impactul asupra mediului. Aceasta se face după reguli stricte privind cantitatea de poluanți, debitul apei și momentul deversării, de obicei în perioade în care condițiile naturale permit diluarea substanțelor. Scopul este protejarea ecosistemului, spre deosebire de o deversare accidentală sau ilegală, care poate provoca poluare gravă și deteriorarea habitatelor acvatice. Operatorii care realizează o astfel de deversare documentează procesul și, în general, obțin autorizații de la autoritățile de mediu pentru a se asigura că acțiunea rămâne în limite legale.“Deversarea din zona străzii Tractoriştilor, Cluj Napoca, nu a afectat calitatea apei Someşului Mic, fiind respectate condiţiile legale de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Această deversare constituie o situaţie excepţională, reglementată de legislaţia în vigoare. S-a realizat la solicitarea Companiei de Apă Someş SA, care a trebuit să execute curăţarea canalului colector ce transportă apele uzate spre staţia de epurare din Cluj-Napoca”, se arăta în comunicat al Administrației Naționale Apele Romane.Un fost fotomodel a ajuns șef peste ABAST și, ulterior, a bifat diverse funcții în instituție. Mama acestuia, angajată la Administrația Națională de Apă MureșMama fostului fotomodel Valentin Avram este angajată la ABA Mureș. În 2021, fiul ei, Vaentin  Avram a fost numit director la Apele Române Cluj de către Ervin Molnar, directorul Administrației Naționale Apele Române, prieten și fost coleg al mamei sale. Funcția a durat doar două luni, deoarece ulterior s-a constatat că nu îndeplinea condițiile tehnice prevăzute în contractul colectiv de muncă.Totuși, acesta a continuat să bifeze noi funcții în cadrul instituției. În 2023, Valentin Avram a fost numit director tehnic în cadrul Serviciului Exploatare și Mentenanță a ISNGA (Infrastructura Sistemului Național de Gospodărire a Apelor) și Investiții din cadrul ABAST.„Prin prezenta vă informăm că, începând cu data de 20.03.2023, conform Deciziei A.B.A. Someș-Tisa nr.96/16.03.2023, domnul ing. Avram Valentin este Director Tehnic – Exploatare Mentenanță a ISNGA și Investiții din cadrul Administratiei Bazinale de Apă Someș-Tisa.”, se arată într-un document semnat de directorul ABAST, Ștefan Rus.Traseul profesional al lui Avram a fost marcat de controverse. În 2020, a fost propulsat pe funcția de șef al Serviciului Inspecție după ce a contestat concursul câștigat de Florina Rus, șefa Serviciului Inspecție, care obținuse 95 de puncte din 100. Deși nu îndeplinea criteriile de vechime, Avram a depus contestații care au dus la anularea concursului și ulterior a fost numit în funcție. Florina Rus a acționat instituția în instanță și a câștigat procesul în 2022, obținând daune morale și revenind în funcție.Fostul fotomodel a efectuat, de asemenea, controale la firma Prima Mineral, deținută de Marius Horațiu Marcu, un apropiat de-al său și nepotul fostului director adjunct ANAR, Radu Flaviu. În ciuda fotografiilor comune și a relațiilor apropiate, ABAST a informat că între 2019 și 2022 au fost efectuate șapte controale la obiectivele Prima Mineral, fără sancțiuni aplicate, iar Avram a participat la cinci dintre acestea împreună cu alți inspectori.Dosarul de la ABAST s-a terminat cu o clasareLa finalul acestui roller coaster juridic, instanța de judecat a dispus clasarea cauzei cu privire la la suspecții acuzați de abuz în serviciu: Molnar Ervin, Ovidiu Vișan, Scupra George, Bola Bogdan Alexandru. Mureșan Andrei Liviu,  Moldovan Sorin Ovidiu, Lehne Sorinel Gelu, Dumitrache Gheorghe Adrian, Lucavețchi Irina, Nechifor Viorel Sebastian, Tănasă Ioan, Nicoară Romeo Florentin, Miroșanu Liviu Alexandru și Găină Răzvan Grigore,  Fârtat Sebastian și Stănculescu Victor George.