Comelf SA, taxată de inspectorii antifraudă de la Oradea, pentru un transport de marfă intracomunitar, nedeclarat în sistemul RO e-Transport! Compania și-a căutat dreptatea în instanță

Incidentul a avut loc la finele lunii iulie anul trecut, când producătorul de mașini și utilaje din Bistrița comandase circa 17 tone de tablă de la o firmă din Slovenia cu care colabora de câțiva ani. Când transportul a ajuns în Vama Borș camionul a fost oprit și sigilat din cauză că nu avea generat codul UIT. Problema a fost generată se pare, atât din neglijența celor de la Comelf, dar și din cauza iresponsabilității transportatorului. Însă inspectorii de la Antifraudă Oradea a sancționat firma bistrițeană, beneficiara mărfii, fiindcă nu a respectat legea cu privire la transporturile intracomunitare.Comelf a apelat la instanță și a cerut anularea sancțiunii avertismentului și sancțiunea complementară de confiscare a contravalorii mărfii nedeclarate, respectiv suma de 118.529,53 lei (23.849 euro).A arătat cu degetul spre transportatorÎn fața instanței, reprezentanții Comelf au încercat să paseze vina către firma de transport.„În motivarea plângerii, petenta a arătat că în data de 30.07.2024, a avut loc la sediul societăţii un control din partea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – Direcţia Antifraudă, Direcţia Regionala Antifrauda Fiscala 6 Oradea, urmare a sigiliului 027942, aplicat de către organele de control în data de 27.07.2024, la punctul de frontieră în România asupra camionului cu număr de înmatriculare (…), aparţinând operatorului de transport: (…) SRL, camion care transporta marfa (tabla), expediată de SIJ ACRONI D.O.O. cu sediul în Jesenice, Slovenia, (…), având condiţia de livrare contractuală DDP (la sediul cumpărătorului), fără a avea generat codul UIT obligatoriu potrivit legislaţiei din România.A menţionat faptul că, din înscrisurile pe care le va anexa acţiunii, se constată că, şoferul camionului care transporta marfa a contactat pe email, furnizorul SIJ ACRONI D.O.O., în data de 26.07.2024 (n. r – zi de vineri), ora 16.08, în afara orelor de program ale furnizorului. Personalul furnizorului a luat la cunoştinţa de emailul transportatorului, în data de 29.07.2024 (n. r. – zi de luni), în jurul orei 8.00 dimineaţa, după începerea programului de lucru.În data de 29.07.2024, la ora 9.30, societatea Comelf a fost informată că există un transport de marfă care necesita emiterea unui cod UIT, şi că maşina care transportă marfa se află în punctul vamal Borș, fapt aflat din corespondenta transmisă pe e-mail.Intenţia societăţii a fost de a genera codul UIT, în cel mai scurt timp pentru a se putea permite accesul camionului pe teritoriul naţional, dar a primit informaţia că de fapt maşina care a efectuat transportul se afla încă din data de 27.07.2024, la sediul transportatorului, dată la care a fost sigilat la punctul de trecere a frontierei Borș.A mai menţionat că, în cazul de faţă societatea Comelf S.A., beneficiara a transportului, nu a avut niciun control asupra orei la care transportatorul a trecut granița, transportul fiind organizat conform condiţiei de livrare DDP, de către furnizorul SIJ ACRONI D.O.O., care nu i-a comunicat acest lucru, precum nici transportatorul din culpa căruia s-a ajuns în această situaţie nefericită. Transportatorul nu a primit informaţii despre persoana responsabila cu achiziţiile din Comelf, şi nu a putut anunţa beneficiarul să se genereze codul UIT”, a reținut Judecătoria Bistrița din plângerea depusă de Comelf.Reprezentanții companiei au mai explicat instanței că, de cele mai multe ori, şoferii contactează reprezentanţii cumpărătorilor la punctul de trecere al frontierei (în timp ce aşteaptă la rând) sau şi mai rău, din mers, imediat ce au trecut frontiera cu România, fără a fi conștienți că o întârziere de o secundă între momentul trecerii frontierei şi momentul generării codului UIT face diferenţa dintre un camion plin cu marfă şi un camion gol (cu contravaloarea mărfii confiscate), astfel că într-o atare situație vina ar aparține transportatorului, întrucât beneficiarul mărfii depune toate diligenţele de la momentul în care este informat că transportul va fi efectuat de la furnizor.A scăpat de confiscare, nu și de avertisment… DeocamdatăLa final, instanța a dat dreptate doar parțial companiei bistrițene, mai precis în ceea ce privește sancțiunea complementară a confiscării valorice a mărfii. Avertismentul a rămas însă valabil, instanța arătând că a fost aplicat conform prevederilor legale, întrucât obligația declarării datelor transportului de marfă îi revine beneficiarului și nu furnizorului sau transportatorului.“Sub aspectul legalităţii procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii ce face obiectul cauzei (…), instanţa constată că actul a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în cauză. Astfel, în procesul-verbal se regăsesc atât numele şi prenumele agenţilor constatatori, denumirea şi sediul contravenientei, fapta săvârşită, cât şi data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator.Referitor la calitatea de subiect activ al contravenţiei de mai sus, instanţa reţine că petentei, în calitate de beneficiar al achiziţiei intracomunitare de bunuri, după cum rezultă din factura de achiziţie şi din scrisoarea de transport depuse la dosar, îi incumba obligaţia de a declara în Sistemul RO e-Transport a datelor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) referitoare la transportul internaţional de bunuri, iar nu furnizorului bunurilor transportate ori transportatorului.În acest sens sunt dispoziţiile art. 81 din O.U.G. nr. 41/2022, potrivit cărora obligaţia declarării în Sistemul RO e-Transport a datelor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) referitoare la transportul internaţional de bunuri revine următorilor utilizatori: b) beneficiarului din România, în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri.În acest context, se mai reţine că transportul bunurilor provenite din achiziţii intracomunitare de la punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România până la locul de descărcare situat pe teritoriul naţional reprezintă transport care face obiectul monitorizării pe teritoriul naţional, astfel cum se prevede la art. 2 pct. 9 din O.U.G. nr. 41/2022.Totodată, art. 4 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ stabileşte că sistemul RO e-Transport include: a) module informatice de gestiune a transporturilor de bunuri prin care sunt înregistrate datele referitoare la expeditor şi beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantităţile şi contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare şi descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum şi codul UIT generat.După cum rezultă din verificările efectuate de agenţii constatatori, relevate şi de înscrisul depus la fila 66 a dosarului, petenta nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a declara datele transportului în Sistemul RO e-Transport.Referitor la susţinerile petentei privind dificultăţile de organizare între furnizor, transportator şi beneficiar pentru a se genera în timp util codul UIT, sens în care petenta a depus convorbirile realizate prin poşta electronică (…),  instanţa constată că prevederile art. 11 permit respectarea de către beneficiar a obligaţiei în discuţie.Astfel, la alin. (1) şi (2) din acest articol se prevede că pentru generarea codului UIT, utilizatorii prevăzuţi la art. 8 alin. (1) şi la art. 8^1 pot declara în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri, cu maximum 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului, dar până la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv punerea efectivă în mişcare a vehiculului, după caz.De asemenea, termenul de valabilitate a codului UIT este de 5 zile calendaristice, respectiv de 15 zile calendaristice în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri, precum şi în cazul operaţiunilor comerciale prevăzute la art. 2 pct. 9 lit. g) şi j), începând cu data declarată pentru începerea transportului. Utilizarea de către operatorul de transport rutier a codului UIT peste termenul de valabilitate a acestuia este interzisă.În orice caz, susţinerile petentei au fost valorificate de către agenţii constatatori prin prisma sancţiunii principale aplicate, aceea a avertismentului. (…)Petenta nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinute prin procesul-verbal atacat, nefiind răsturnată prezumţia relativă de temeinicie de care se bucură acesta”, precizează instanța în motivarea sentinței.În ceea ce privește confiscarea valorică a mărfii, instanța arată că în aprilie 2024 a intrat în vigoare OUG nr. 34, care modifică și completează ordonanța adoptată de Guvern în 2022, inclusiv articolul în baza căruia a fost aplicată sancțiunea complementară de către inspectorii antifraudă, companiei bistrițene.„În privinţa sancţiunii confiscării valorile, instanţa reţine că prin art. II din O.U.G. nr. 43/2024 din 30 aprilie 2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative s-a prevăzut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 se modifică şi se completează după cum urmează:3. La articolul 13^1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins: «(2^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a), în ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) şi (3), sancţiunea complementară a confiscării nu se aplică în cazul constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului rutier de bunuri, când acestea au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile, precum şi în contabilitatea utilizatorilor, după caz, în perioada la care se referă operaţiunile respective».Prin urmare, instanţa reţine că sancţiunea complementară a confiscării nu se mai aplică, astfel încât, în baza art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001, instanţa va admite în parte admite plângerea contravenţională, va înlătura sancţiunea complementară a confiscării valorice în sumă de 118.529,53 lei din  procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii (…) din data de 30.07.2024, încheiat de intimat şi va respinge ca neîntemeiată cererea de anulare a procesului-verbal”, a conchis instanța.Cei de la Direcția Antifraudă Oradea nu a fost mulțumiți cu hotărârea Judecătoriei Bistrița și au formulat apel, astfel că dosarul s-a mutat la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Instanța de aici a stabilit un prim termen în cauză abia în ianuarie anul viitor.