Cea de-a treia celulă de depozitare a deșeurilor de la Tărpiu urmează să fie construită anul viitor. Aceasta va costa aproape 20 de milioane de lei și va fi finanțată de Consiliul Județean.Banii nu provin, însă, din bugetul Consiliului Județean, ci din fondul special constituit pentru sistemul de management integrat al deșeurilor: Fondul de întreținere, înlocuire și dezvoltare. Fondul în cauză este alimentat printr-o redevență anuală de cei doi operatori de salubritate: Vitalia Servicii pentru Mediu și Supercom.„Unitățile administrativ-teritoriale care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene sau de împrumuturi de la organisme financiare internaționale pentru realizarea unor programe de investiții publice de interes zonal sau regional destinate înființării, modernizării sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare au obligații să constituie și să alimenteze un fond de rezervă. Acesta se constituie, se alimentează și se utilizează pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice”, se arată în proiectul de hotărâre votat de legislativul județean.25,6 milioane de lei s-au strâns în fondul de întreținerePotrivit aceluiași document, în fondul respectiv sunt, în momentul de față 25,6 milioane de lei, iar mare parte din această sumă este destinată construirii celei de-a treia celulă de la Tărpiu:„La data de 02. 12.2025, valoarea Fondului de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare constituit pentru proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Solide în județul Bistrița-Năsăud este de 25.655.283 de lei”, se arată într-un proiect de hotărâre, care s-a aflat în ultima ședință din acest an, pe masa consilierilor județeni.Anul acesta abia s-a reușit realizarea studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic pentru cea de-a treia celulă de depozitare de la Tărpiu. Acesta a costat nu mai puțin de 700.000 de lei și a dat și costurile estimative ale construirii celei de-a treia celule de la Tărpiu.Este prevăzută și o eșalonare a investiției: în anul 2025 celula nr. 3 a înghițit 329.120 de lei, în anul 2026 va înghiți 18,8 milioane de lei cu TVA inclus, iar în anul 2027 4,1 milioane de lei, cu TVA inclus.CJ vrea și o presă de balotat deșeurile reciclabile valorificabile energeticAcelași fond prevede și achiziția unei prese de balotat a deșeurilor reciclabile valorificabile energetic și material. Licitația în acest sens a fost deja organizată anul acesta, procedura fiind momentan în etapa de evaluare, astfel că nu va fi încheiat anul acesta contractul de furnizare.Valoarea acesteia este de 762.605 lei, cu TVA. Consiliul Județean estimează ca această investiție să fie făcută în anul 2026:„În luna septembrie 2025 a fost demarată procedura de achiziții publice pentru „Achiziționarea unei prese de balotat a deșeurilor reciclabile valorificabile energetic și material”, procedură care a fost anulată din cauza nedepunerii niciunei oferte. În luna noiembrie 2025 a fost reluată procedura de achiziții. Menționăm că la această dată, procedura se află în etapa de evaluare, astfel că nu vor fi făcute plăți în anul 2025”, se mai arată în documentul votat de consilierii județeni.Celula 3 ar urma să fie amenajată lângă celelalte două celule. Suprafața bazei trebuie să fie de 27.000 de metri pătrați, volumul de deșeuri pe care le va putea primi 208.000 de metri cubi, iar pe an ar urma să fie depozitate 58.823 de tone. Durată de funcționare este estimată la 4,5 ani. Capacitatea sa totală este de 262.873 de tone.Durata de viață a gropii de la Tărpiu : 20 de ani și 4 celuleLa stația de la Tărpiu ajung toate deșeurile municipale amestecate colectate pe raza județului, din localitățile rurale și urbane, de la populație și agenți economici, deșeurile stradale din toate zonele, deșeuri de nămol de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești; deșeuri de construcții și demolări provenite în principal de la populație.Principiul construirii celulelor de depozitare constă într-un sistem de căptușire la sau deasupra nivelului terenului (la minim 1 metru deasupra nivelului apei subterane), prevăzut cu sisteme separate de drenaj și transport pentru levigat, ape pluviale și gaz rezultat din deșeuri.Fiecare celulă a depozitului trebuie să fie înconjurată de diguri executate din pământ adecvat. În acest mod, celulele depozitului sunt separate una de celelalte din punct de vedere fizic și hidrologic. După ce o celulă a depozitului este umplută cu deșeuri, va fi acoperită cu un strat protector pentru a împiedica infiltrarea apei de ploaie și degajarea gazelor în atmosferă.Depozitul de deșeuri de la Tărpiu trebuie să aibă asigurată o capacitate de depozitare pentru o perioadă proiectată de exploatare de minimum 20 de ani. Capacitatea cerută de depozitare a deșeurilor pentru această perioadă proiectată este prevăzută a fi de aproximativ 1,300,000 tone.Lucrările la celula a doua a depozitului ecologic de la Tărpiu au început chiar în 2020, deși locuitorii comunei Dumitra și activiștii de mediu au protestat îndelung și au cerut să se schimbe locația acesteia.Celula numărul doi a fost amenajată la doi pași de prima, tocmai lângă pădurea din apropiere, pe o suprafață de aproximativ 2,3 hectare. Toată distracția a ajuns să coste 1,3 milioane de euro, suma provenind în parte din același fond din care provin și fondurile pentru construirea celulei nr. 3.După ce la prima celulă de la depozitul ecologic de la Tărpiu s-au înlocuit nu mai puțin de 140.000 de metri cubi de argilă, scenariul s-a repetat și la cea de-a doua celulă. De data aceasta au fost înlocuiți doar 20.000 de metri cubi de pământ.„Pentru realizarea umpluturilor la celula 2 este necesară utilizarea a cca. 20.000 m3 pământ din groapa de împrumut, deoarece pământul local rezultat din săpăturile celulei 2 nu îndeplinește condițiile de admisibilitate conform normativelor în vigoare pentru folosirea la umpluturi. Perimetrul de exploatare a resurselor de argilă are o suprafaţă 20.000 m²”, se arată în documentația depusă la Agenția pentru Protecția Mediului în 2020, de Consiliul Județean.