Crima din Mureș: Anda a fost desfigurată în februarie 2024, răpită în februarie 2025, iar „echipa mobilă” a venit abia în iunie 2025

Un lanț de erori instituționale a precedat și a urmat uciderea Andei Gyurcă din Miheșu de Câmpie, cazul devenind un test dur pentru felul în care statul român gestionează violența domestică, femicidul și riscul letal asupra victimelor. În februarie 2024, tânăra a fost bătută crunt și a obținut un ordin de protecție, iar în februarie 2025 a fost din nou agresată și răpită, însă mecanismele de protecție au eșuat repetat, inclusiv în cooperarea dintre poliție, asistența socială locală și DGASPC Mureș. Potrivit unei investigații Snoop.ro, deși existau semnale grave și repetate, o echipă multidisciplinară („echipa mobilă”) a ajuns acasă la Anda abia în iunie 2025, la patru luni după un nou episod violent și răpire, confirmând o întârziere nepermisă în intervenție.Între timp, principalul suspect, Emil Gânj, 37 de ani, cu antecedente pentru omor și eliberat condiționat în 2020, a fost căutat fără succes în repetate rânduri – mai întâi după incidentele din 2024–2025, apoi din nou după crimă, timp de săptămâni, în operațiuni extinse cu sute de efective, drone și câini de urmă. Ancheta a arătat că Gânj și-ar fi premeditat atât atacul, cât și fuga, iar autoritățile au ajuns să ia în calcul inclusiv varianta părăsirii țării, în pofida includerii lui pe lista celor mai căutați infractori. Presa a relatat și despre intervale de pază redusă în jurul locuinței victimei, precum și despre un mandat de arestare în lipsă emis în 2024, dar operaționalizat târziu în sistemele poliției, aspecte contestate public de familie și care alimentează percepția eșecurilor în reacția instituțională.Lipsa de încredere în autorități a cântărit greu în deciziile victimei, care a refuzat adăpostul de teama represaliilor asupra familiei, un tipar des întâlnit în rândul victimelor ce percep protecția statului ca insuficientă. Expertele în domeniu explică faptul că normalizarea violenței și prejudecățile persistente în rândul profesioniștilor duc la subestimarea riscului și la intervenții întârziate, subliniind nevoia de coordonare interinstituțională reală și de formare continuă pentru toți actorii din rețeaua de protecție.Cazul Gyurcă expune un cumul de vulnerabilități: monitorizare deficitară a ordinelor de protecție, schimbări de dispozitiv fără o evaluare riguroasă a riscului, notificări tardive între nivelul local și DGASPC, și căutări îndelungate fără rezultat ale unui recidivist periculos cu profil premeditativ. Pe 8 iulie, după incendierea locuinței, Anda a fost găsită ucisă, iar suspectul a rămas de negăsit săptămâni la rând, în pofida mobilizării masive, ceea ce a ridicat suplimentar întrebări despre capacitatea statului de a preveni femicidele și de a captura rapid agresorii.Violențele, munca casnică excesivă și, în general, condițiile de viață ale femeilor din România sunt teme care se discută rar în societate. România este una dintre puținele țări din Europa unde există un fenomen demografic aparte. În general, în toată lumea, femeile au o speranță de viață mai mare decât bărbații. Asta e valabil și în România: femeile au o speranță de viață de 80,4 ani, iar bărbații de 72,6 ani, conform statisticii Eurostat. Dar în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă, adică o existență fără suferințe care să limiteze serios viața și activitatea, situația se schimbă. Speranța de viață sănătoasă a unui bărbat român de 65 de ani este de 4,3 ani, pe când a unei femei este de doar 3,8 ani. Atât de puțin este de așteptat ca un român sau o româncă să mai poată trăi sănătos, odată ce au ajuns la vârsta de 65 de ani, potrivit datelor Eurostat.În cazul crimei din Mureș, tânăra ucisă pe 8 iulie nu a vrut să se mute de acasă într-un adăpost pentru victimele violenței domestice pentru că se temea că Emil Gânj, bărbatul care a bătut-o și, în cele din urmă, a ucis-o, se va răzbuna pe familia ei. „El a amenințat-o că, dacă n-o găsește pe ea, o să se răzbune pe noi”, spune mama Andei, Pușa Jimba, într-o conversație la telefon cu reporterul Snoop. Violențele asupra Andei au început în februarie 2024, când bărbatul „a desfigurat-o”, „din gelozie”, spune mama ei care a chemat atunci poliția. „(…) a lovit-o pe persoana vătămată în zona capului, iar în urma loviturii aceasta a căzut și a rămas inconștientă. La scurt timp când și-a revenit, a simțit cum concubinul său o lovea cu pumnii în zona corpului și o strângea cu ambele mâini de gât, amenințând-o în același timp cu moartea.” – Hotărâre judecătorească Luduș„El s-a băgat în casa unui vecin și a stat în pod”, susține mama fetei. De atunci, Emil Gânj a fost dat în urmărire generală și nu a fost prins nici până astăzi. „Polițiștii treceau la deal, la vale, când pe o stradă, când pe alta”, povestește femeia. „A fost ajutat de vecini, a stat pe aici”, crede ea. Anda a obținut în februarie 2024 un ordin de protecție împotriva bărbatului, care a fost revocat în martie, la cererea ei. Pușa Jimba susține că fiica ei a fost influențată atunci de sora lui Emil Gânj, „că e amărât”, „că o să facă pușcărie”. „Nu știu ce i-au promis, ce i-au făcut, de au înnebunit-o pe Anda” să retragă tot împotriva lui. „A bătut-o acasă la el, acasă la noi, a bătut-o de nenumărate ori; era când ne spunea și când nu ne spunea”, mai povestește mama ei.Întrebat de Snoop de ce cazul ei nu a fost luat în evidență încă de anul trecut, primarul comunei, Emil Cașoni, a răspuns că „nu a fost nevoie”. Apoi a închis telefonul.Sursa: HotNews.roCitește și: