Cum i-a convins Grigore Bradea pe judecătorii de la CA Cluj să suspende ordinul prefectului prin care a fost lăsat fără funcția de primar al comunei Chiuza

În 2023, Grigore Bradea, aflat pe atunci la al 7-la mandat de primar al comunei Chiuza, a fost declarat incompatibil de ANI, deoarece a deținut timp de 7 ani și calitatea de comerciant.„S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada15 iunie 2016 – 18 iulie 2023, întrucât a exercitat simultan atât funcția de primar cât și calitatea de comerciant persoană fizică.Persoana evaluată a încălcat astfel prevederile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003”, a precizat ANI într-un comunicat, în decembrie 2023.Conform listafirme.ro, edilul a fost înregistrat ca persoana fizică autorizată – Grigore Bradea PFA – cu obiect de activitate creșterea bovinelor de lapte. PFA deținută de primarul Bradea a fost radiată din luna noiembrie 2023.Este de la sine înțeles că Grigore Bradea nu a fost de acord cu raportul de evaluare întocmit de ANI și l-a în instanță, la Curtea de Apel Cluj, cerând anularea lui. Instanța i-a respins acțiunea, astfel că dosarul s-a mutat la Înalta Curte de Casație și Justiție care pe 19 februarie anul acesta a respins definitiv contestația.Două luni mai târziu, mai precis în luna aprilie, prin ordinul prefectului Teofil Cioarbă, a fost constatată de drept încetarea mandatului de primar, pe care Grigore Bradea îl câștigase pentru a 8-a oară în iunie 2024.Tribunalul a respins cererea de suspendareEdilul a atacat în instanță ordinul prefectului, într-un dosar cerând suspendarea acestuia, iar în altul anularea actului administrativ, ambele dosare fiind înregistrate pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, în aprilie anul acesta.Cererea de suspendare a fost judecată mai întâi, pe fond Grigore Bradea înregistrând o înfrângere. Astfel, Tribunalul Bistrița-Năsăud a considerat că nu este un caz bine justificat, deși a admis că Bradea a suferit un prejudiciu material în condițiile în care ordinul prefectului a fost pus în executare imediat, el fiind astfel privat de indemnizația corespunzătoare funcției de primar, precum și un prejudiciu de imagine.A adus iar în atenție o hotărâre a CJUEDrept urmare, dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Cluj, unde Grigore Bradea a atacat sentința tribunalului cu recurs, arătând că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, dat fiind că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru suspendarea executării ordinului contestat, respectiv existența pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud a unei acţiuni în anularea actului administrativ a cărui suspendare o solicită.Ca și în cererea inițială depusă la Tribunalul Bistrița-Năsăud, Bradea a precizat referitor la condiția existentei unui caz bine justificat, că aceasta este îndeplinită prin faptul că ordinul contestat are o vădită aparență de nelegalitate, deoarece nu este motivat, preambulul acestuia conținând doar o înșiruire de înscrisuri și articole de lege, fără a se explica incidența acestora față de situația de fapt.În acest context, el a mai precizat că până la momentul emiterii ordinului și nici ulterior până la judecarea cererii de suspendare, nici o instanță de judecată nu a verificat proporționalitatea sancțiunii constatate prin ordinul emis astfel cum prevede punctul 4 din dispozitivul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (Camera Întâi) din 4 mai 2023, pronunţată în cauza C-40/21, aspect invocat și la judecata pe fond.“Conform acestei decizii care se aplică cu prioritate față de legislația națională și cu prioritate fată de orice altă decizie anterioară pronunțată de instanțele naționale, posibilitatea contestării sancțiunii aplicate în temeiul raportului de evaluare, inclusiv proporționalitatea acesteia, nu doar că nu este inadmisibilă ci este chiar obligatorie a fi verificată de către instanțele de contencios care analizează legalitatea și temeinicia ordinului emis de prefect.A nu acorda suspendarea efectelor ordinului emis de prefect până la verificarea proporționalității sancțiunii, echivalează cu o antepronunțare asupra fondului problemei.Imposibilitatea contestării ordinului prefectului sub aspectul proporționalității sancțiunii echivalează cu încălcarea art. 47 din Carta drepturilor fundamentale.Prin Raportul de evaluare nr. 36754/G/II/12.10.2023 inspectorul de integritate a constatat doar existenta unei situații de incompatibilitate, fără însă să stabilească vreo sancțiune administrativă/disciplinară fată de recurent.Potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, sancțiunile aplicabile persoanelor care încalcă regimul incompatibilităților sau conflictelor de interese sunt sancțiuni disciplinare care se aplică ulterior rămânerii definitive a Raportului de evaluare, prin decizie definitivă a instanței de judecată sau prin necontestarea acestui raport.Agenția Naţională de Integritate nu dispune, prin Raportul de evaluare aplicarea de sancțiuni sau interdicții, ci doar sesizează organele competente în vederea declanșării procedurii disciplinare, conform art. 22 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, cu completările și modificările ulterioare.Competența legală a Agenției Naționale de Integritate, conform aceluiași act normativ, se întinde numai asupra constatării unei stări de incompatibilitate sau conflict de interese aceasta nefiind îndrituită să stabilească și sancţiunile administrative/disciplinare și civile care se ian ca urmare a existentei unei situații de incompatibilitate/conflict de interese.În baza prevederilor art. 47 și 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în interpretarea Deciziei CJUE pronunțată în cauza T.A.C. vs. ANI nr. 40/2021 la data de 4 mai 2023, instanța de judecată poate anula un raport de evaluare numai în situația în care raportat la legislația în vigoare în perioada supusă evaluării abaterea săvârșită apare ca prezentând un grad minim de pericol social. Astfel, teoretic ar putea fi anulat un Raport de evaluare în ipoteza în care persoana evaluată pentru un conflict de interese a avut un beneficiu persona în suma de 10 lei. Suma de 10 lei este una derizorie raportat la scopul pe care legiuitorul l-a avut în vedere în momentul incriminării situației care a generat conflictul de interese respectiv.În privința sancțiunilor aplicabile ulterior rămânerii definitive a Raportului de evaluare, instanţa de contencios care analizează legalitatea și temeinicia sancțiunii, urmează să verifice proporționalitatea acesteia prin raportare la abaterea reținută prin Raportul de evaluare, raportat cu legislația în vigoare la momentul aplicării sancțiunii.În privința capătului de cerere privind suspendarea efectelor actului administrativ contestat recurentul a apreciat că, deși a făcut pe deplin dovada existenței unor cazuri bine justificate, în mod greșit instanța de fond nu i-a admis cererea de suspendare.Astfel, un caz bine justificat îl reprezintă dispozițiile art. 25 din Legea nr. 176/2010 care prevăd că secțiunile se aplică funcțiilor publice «cu excepţia celor eligibile».În contextul Hotărârii CJUE din data de 4 mai 2023 pronunţată în cauza C40/2021 (…), care invită judecătorul la evaluarea concretă a principiului proporționalității față de datele concrete ale speței în măsura în care legislația națională pune în aplicare dreptul Uniunii Europene, recurentul a apreciat că se impunea suspendarea de îndată până când o astfel de evaluare va fi făcută pe fondul cauzei.De asemenea, suspendarea se impunea și până când CJUE va răspunde la cele două întrebări preliminare care îi sunt adresate, referitor la principiul proporționalității pedepselor, conținut de art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că prefectul a emis Ordinul mai înainte ca Decizia nr. 871/2025 din 19.02.2025 a ICCJ să fie redactată, precum și faptul că nu a avut la dispoziție Raportul de evaluare pentru a-l lectura, sunt în măsură a arunca o urmă de îndoială asupra actului emis”, a reținut Curtea de Apel din recursul formulat de Grigore Bradea.În acest context, Bradea a subliniat că în lipsa suspendării efectelor ordinului, situația sa profesională și patrimonială ar fi grav perturbată, în condițiile în care, la final, respectivul ordin ar fi anulat de instanță.CA Cluj: Jurisprudența CJUE are caracter obligatoriu în dreptul naționalJudecătorii clujeni i-au dat dreptate lui Bradea, apreciind că este întrunită cerinţa cazului bine justificat impusă de lege raportat la argumentele dezvoltate în recurs, cu privire la respectarea principiului proporționalității, prevăzut de art. 49 și 52 alin. 1 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, în contextul hotărârii CJUE din data de 4 mai 2023 pronunțată în cauza C – 40/21.“Astfel, în cauza CJUE C-40/21, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că «Principiul proporționalității trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei legislații naționale care prevede o măsură constând în interdicția de a ocupa orice funcție publică aleasă pentru o durată prestabilită de trei ani împotriva unei persoane față de care s-a constatat existența unui conflict de interese în exercitarea unei asemenea funcții, cu condiția ca, având în vedere toate împrejurările relevante, aplicarea acestei legislații să conducă la aplicarea unei sancțiuni adecvate gravității încălcării pe care o reprimă, ținând seama de obiectivul de a asigura integritatea și transparența în exercitarea funcțiilor și a demnităților publice, precum și de a preveni corupția instituțională. Această situație nu s-ar regăsi atunci când, în mod excepțional, având în vedere obiectivul amintit, comportamentul ilicit constatat nu prezintă niciun element de gravitate, în timp ce impactul măsurii respective asupra situației personale, profesionale și economice a acestei persoane se dovedește deosebit de grav».Or, din analiza actelor dosarului nu rezultă că, anterior emiterii ordinului a cărei suspendare se solicită a fost efectuată o analiză a proporționalității sancțiunii aplicate, raportat la gravitatea faptei imputate, la circumstanțele concrete ale speței și la eventualul prejudiciu produs”, arată instanța în motivarea sentinței.În acest context, instanța arată că, omisiunea analizei proporționalității “este de natură să creeze un serios dubiu cu privire la legalitatea actului administrativ atacat, fiind în aparență contrară jurisprudenței CJUE, care are caracter obligatoriu în dreptul național”, subliniind totodată că, “în aceste condiţii, ordinul contestat produce consecinţe prejudiciabile imediate pentru destinatar, iar verificarea ulterioară a proporţionalităţii în cadrul acţiunii în anulare apare ca fiind iluzorie şi ineficientă din perspectiva protecţiei efective a drepturilor reclamantului”.Astfel, instanța clujeană a hotărât ca până la o decizie definitivă în dosarul în care Grigore Bradea a solicitat anularea ordinului prefectului, efectele actului administrativ să fie suspendate. Drept urmare, Bradea și-a reluat prerogativele de de primar al comunei Chiuza, a doua zi după ce Curtea de Apel Cluj a pronunțat sentința definitivă.În dosarul în care cere anularea ordinului prefectului, un prim termen a fost stabilit în data de 26 septembrie, însă cauza a fost amânată pentru data de 7 noiembrie, din cauza protestului magistraților.