Demisie la vârful DNA cerută de USR în timp ce instanța condusă de Lia Savonea șterge o condamnare de 6 ani pentru mită de milioane

USR cere demiterea imediată a șefului DNA, Marius Voineag, și închiderea „pilărelii” din promovările din justiție, în timp ce, în paralel, Înalta Curte condusă de Lia Savonea anulează o condamnare de 6 ani de închisoare pentru corupție într‑un dosar de milioane de euro, alimentând percepția că marea corupție este protejată la vârful instanțelor. Consecințele devastatoare ale documentarului ‘Justiție capturată’ încep să apară.Documentarul Justiție capturată lansat pe 9 decembrie a declanșat, în doar două zile, un lanț de reacții care arată cât de profund este controlul politic și de rețea asupra instanțelor și parchetelor din România. În timp ce Curtea de Apel București își atacă propriul judecător‑martor, USR cere demiterea șefului DNA, iar CCR dă undă verde creșterii taxelor și amână decizia pe pensiile speciale ale magistraților, pentru românii de bună‑credință mesajul este că sunt buni doar să plătească nota de plată pentru o justiție care îi scapă pe cleptomanilor din vârful sistemului.​Investigația Recorder descrie o justiție „capturată”, în care rechinii din politică și din structurile de forță sunt protejați prin dosare tergiversate, repartizări controlate și prescripții, în timp ce prejudiciile de zeci de milioane de euro se șterg din pix. Pentru cetățenii obișnuiți, care se uită neputincioși la aceste aranjamente, sentimentul este că sunt „umiliți, scuipați între ochi și buni doar de plătit taxe peste taxe” pentru a acoperi găurile lăsate de marea corupție.​În loc să explice acuzațiile de capturare a justiției, Curtea de Apel București emite un comunicat în care vorbește despre „afirmații denigratoare și fără acoperire în realitatea faptică” ale judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, magistratul care a vorbit cu Recorder. Instanța cere Inspecției Judiciare, CSM, CSAT și CNSAS să verifice dacă Beșu a fost sau este „agent de informații” și susține că situația descrisă de acesta „generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție”, semnal interpretat ca începutul represaliilor împotriva celor care rup tăcerea din interiorul sistemului.​Pe plan politic, USR cere „demiterea imediată” a procurorului‑șef DNA, Marius Voineag, susținând că documentarul a adus „probe concrete” despre cum sunt protejate anumite dosare și cum sunt dirijați magistrații agreați. Liderul Dominic Fritz vorbește despre un „târg murdar între politicieni și oameni obedienți din justiție” și spune că legile actuale sunt rodul unei înțelegeri prin care promovările se fac „prin pilăreală, nu prin concurs”, ceea ce lasă cetățeanul obișnuit la mâna unui sistem arbitrar.​În același context, instanța supremă condusă de Lia Savonea anulează condamnarea de 6 ani de închisoare a fostului șef CNAS Lucian Duță, acuzat că a luat mită de peste 6 milioane de euro, încă un exemplu de dosar mare de corupție care se prăbușește la Înalta Curte. În spațiul public, această hotărâre este legată direct de imaginea unei justiții „în simbioză perfectă cu diferite grupări corupte din zona politică și a instituțiilor de forță”, în care cei cu conexiuni scapă, iar oamenii de rând își văd doar facturile și taxele crescând.​Peste toate, Curtea Constituțională decide că noul pachet fiscal al Guvernului, care majorează taxele și impozitele locale, este constituțional și poate intra în vigoare de la 1 ianuarie, dar amână pentru 28 decembrie hotărârea privind pensiile speciale ale magistraților. Pentru contribuabili, „bomboana de pe colivă” este această dublă măsură: pe de o parte li se spune că trebuie să strângă cureaua prin impozite mai mari, pe de altă parte se păstrează intact un regim de super‑privilegii pentru o categorie de magistrați care oricum apar în anchete și documentare ca fiind parte dintr‑un sistem de protejare a corupției mari.