Doctorii vedeta ai Clujului acuzati de malpraxis la Curtea de apel

O tanara mama ii acuza de malpraxis pe unii dintre cei mai cunoscuti doctori din domeniul ginecologiei de la clinica Novogyn din Cluj-Napoca.  În decembrie 2017 pacienta și-a imaginat că cea de-a doua naștere va fi doar un moment de fericire. În schimb, ziua de 20 decembrie a marcat începutul unei odisee medicale și juridice care continuă și astăzi. Femeia, aflată acum în proces cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, două clinici private și medicii acestora, luptă de șapte ani pentru a demonstra că a fost victima unei serii de erori medicale care i-au transformat viața într-un coșmar. Totul a început în trimestrul al doilea al sarcinii, când tânăra mamă a acuzat dureri intense în zona bazinului și a spatelui, dureri care o împiedicau să își îndeplinească activitățile zilnice și chiar să lucreze. Conform mamei, în ciuda solicitărilor repetate, medicul care îi urmărea sarcina a refuzat să îi acorde un concediu medical. Când a sosit momentul nașterii, deși femeia solicita o cezariană din cauza complicațiilor anterioare și a durerii intense, medicul a decis că nașterea va avea loc pe cale naturală. În locul unei recuperări firești, durerea s-a intensificat dramatic după naștere. Femeia susține că în momentul expulziei „s-au rupt toate țesuturile”, iar problemele de sănătate au devenit din ce în ce mai grave. A intrat astfel într-un maraton medical de doi ani, cu opt intervenții chirurgicale succesive, consulturi repetate și diagnostice contestate. Complicațiile severe au afectat profund viața ei personală și de familie. Nu mai putea să își îngrijească copiii, să participe la activitățile de familie sau să își reia viața intimă alături de soț. Munca de birou a devenit o provocare din cauza imposibilității de a sta în șezut timp îndelungat, iar starea psihică s-a deteriorat considerabil în fața unui șir nesfârșit de intervenții și dureri care păreau să nu aibă o soluție definitivă.In fata doctorilor vina este a paciențilorDe cealaltă parte, medicii vizați resping categoric acuzațiile aduse împotriva lor. Aceștia susțin că nașterea pe cale naturală a fost medical indicată și corect condusă conform ghidurilor și protocoalelor de specialitate. Argumentează că nu existau criterii medicale care să impună o cezariană și că toate intervențiile ulterioare au vizat urgențe medicale reale, independente de actul nașterii. Inițial, femeia a intentat proces pentru malpraxis medical, solicitând daune materiale și morale în valoare de sute de mii de euro. Tribunalul Cluj a analizat probele și expertizele medicale, ajungând la concluzia că nu s-au dovedit erori medicale imputabile medicilor. Prin sentința pronunțată pe 31 iulie 2024, instanța a respins acțiunea ca nefondată, considerând că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în domeniul medical, ba mai mult de atat, o obliga pe reclamanta la plata unor taxe avocationale imense, destinate celor acuzați. Însă povestea nu se încheie aici. Determinată să își demonstreze dreptatea și să obțină justiția pe care o consideră meritată, mama din Cluj a făcut apel la Curtea de Apel Cluj-Napoca. Procesul urmează să fie reluat în data de 25 septembrie 2025, oferind o nouă șansă pentru ca toate aspectele cazului să fie reexaminate. Instanța de apel va trebui să analizeze din nou probele și să decidă dacă prima instanță a avut dreptate în evaluarea acestui caz medical complex, care ridică întrebări importante despre răspunderea medicală și drepturile pacienților în sistemul sanitar românesc.Dr. Ciortea Răzvan apare ca figura centrală a acestei rețele complexe. Pe de o parte, este conferențiar universitar la UMF Cluj-Napoca e și director de departament, formând viitoarea generație de medici. Pe de altă parte, practică medicina la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, în sectorul public, fiind finanțat din banii contribuabililor. Dar lista nu se oprește aici, este și administratorul Novogynpro SRL, clinica privată unde s-au desfășurat unele dintre intervențiile controversate. Mai mult, documentele relevă existența altor firme în portofoliul său, inclusiv una dedicată „închirierii și subînchirierii bunurilor imobiliare”, o diversificare de afaceri care ridică întrebări despre capacitatea de concentrare asupra actului medical.Dr. Hălmăgean Petru completează tabloul acestei rețele medicale supraîncărcate. Este medic primar obstetrică-ginecologie la Clinica Medicală Halmasan (fiul si nora fiind administrator respectiv asociat aici), lucrează la Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca și, în perioada evenimentelor din 2017-2019, avea și colaborări cu Novogyn, operând în cabinet privat. O programă care pare să sfideze limitele unei zile de 24 de ore și să pună sub semnul întrebării dedicarea necesară pentru fiecare pacient în parte.Pacientul, în acest caz Gherman Mirabela, se află în mijlocul unei constelații de entități juridice care pare concepută mai degrabă pentru a dilua responsabilitatea decât pentru a o clarifica. De la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, instituție publică unde a născut, la Novogynpro SRL și Centrul Medical Halmasan SRL, clinici private unde a fost operată ulterior, traseul medical al pacientei traversează multiple jurisdicții și responsabilități.Companiile de asigurări, SC Asigurarea Reasigurare Euroins Romania SA și SC Uniqua Asigurări SA,  completează această imagine, fiind chemate în garanție să acopere eventualele daune. Privatizarea pe furiș a sistemului de sănătateCeea ce relevă acest caz depășește drama personală a unei paciente și devine o fereastră către un fenomen mai larg: privatizarea informală, graduală și netransparentă a sistemului de sănătate românesc.Astfel, analizand situația financiară a domnului Ciortea, observăm o competiție cu magistrații, domnul medic avand la conturi si depozite bancare un total de peste 4,5 milioane de ron. Trecand la venituri, mai remarcam sotia, Ciortea Viorela, care lucrează la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, cat si la UMF, fiind cadru didactic.  Mentiunea Spitalului Clinic ne reamintește de un doctor, luat ca si martor in cazul doamnei Gherman, care a trecut si prin acest Spital in perioada anului 2018. Ciortea Razvan incaseaza anual suma de 1.452.974 ron, facand doar din activitati independente (novogynpro, novagyn, novorehab) peste 910.000 de ron. In plus mai detine si terenul si cladirea Novogynpro, de unde primeste anual suma de  50.000 de euro.Această concentrare extremă de resurse financiare în mâinile unui singur medic, cumulată cu pozițiile sale multiple, creează fără dubiu un dezechilibru fundamental în sistemul medical.Nu vorbim despre o privatizare declarată, cu legi și proceduri clare, ci despre o transformare organică în care medicii și-au construit imperiile private în paralel cu activitatea din sectorul public. Sistemul permite, încurajează chiar, ca un medic să fie simultan salariat la stat, să predea la universitate, să aibă cabinet privat, să administreze clinici și să dezvolte afaceri imobiliare conexe.Această suprapunere de roluri creează inevitabil conflicte de interese. Când un medic își împarte timpul și atenția între consultațiile din spitalul public de dimineață, operațiile din clinica privată de după-amiază, cursurile universitare de seară și administrarea afacerilor personale, unde rămâne spațiul pentru dedicarea totală către fiecare caz în parte?Ecosistemul medical hibrid Analiza documentelor relevă un adevărat ecosistem în care granițele dintre public și privat s-au estompat complet. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, aceiași medici care operează în sectorul public dimineața devin antreprenori în clinicile private după-amiază. Dr. Oancea Mihaela Daniela și Dr. Mihu Silaghi Carina, administratori la clinica Novogyn, figurează în același timp ca angajați la Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca.Dr. Oancea, specializată pe obstetrică și ginecologie, cumulează și activitate didactică la UMF. Dr. Mihu are un portofoliu și mai impresionant: specializată pe endocrinologie, lucrează simultan la clinica MedLife, la Regina Maria, la spitalul de stat și predă la universitate. Această acumulare de funcții ridică întrebări legitime despre capacitatea de concentrare și dedicare pentru fiecare pacient în parte.Mai grav, această hibridizare a sistemului face ca responsabilitatea să devină difuză. Pacientul nu mai știe cui să i se adreseze în caz de problemă: spitalului public unde a început tratamentul, clinicii private unde a fost operat, sau medicului care jonglează între toate aceste entități? Profiturile la privat, complicațiile la statPacienții atrași de promisiunile clinicilor private, cu facilitățile lor superioare și marketingul agresiv, ajung adesea să fie „redirectionați” către sectorul public când apar complicații sau când cazurile devin prea complexe.Situația reclamantei ilustrează o practică sistemică în relațiile dintre sectorul medical privat și cel de stat, în care complicațiile din privat ajung la stat, sau unde recomandările de la stat sunt facute înspre privat, cu motivația că aceia sunt cei mai competenti medici.  Pacienta a născut la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca fără costuri suplimentare, context în care ea a venit la Novogyn încă din a 6-a lună de sarcină și a fost consultată tot acolo de domnul doctor Ciortea.  De aici, locul efectuarii urmatoarelor doua operatii a ramas tot Spitalul Judetean de Urgentă, operațiile fiind efectuate tot de Ciortea.Povestea reclamantei începe cu o ironie amară: mama care dorea să nască în siguranță a ajuns să-și creeze un portofliu de diagnostice diferite, timp în care responsabilitatea s-a impartit între mai multe entități juridice.După ce și-a petrecut ultimele luni de sarcină consultându-se la clinica privată Novogyn cu dr. Ciortea Răzvan, femeia a născut la Spitalul J udețean de Urgență Cluj-Napoca pe 20 decembrie 2017. Problemele au început imediat după naștere. În loc să se simtă mai bine, durerea s-a intensificat dramatic. Când și-a exprimat îngrijorarea, medicul i-a spus că sunt doar hemoroizi, o explicație care avea să se dovedească profund inadecvată.La două luni după naștere, pe 12 februarie 2018, Anca Mirabela a fost supusă primei operații pentru chist ovarian, tot la Spitalul Județean de Urgență, tot de către dr. Ciortea. În loc să îi aducă ameliorare, intervenția a înrăutățit starea pacientei. A urmat a doua operație, tot la același spital, pentru un abces de glandă Bartholin. Femeia susține că nu și-a dat acordul pentru această a doua intervenție, iar starea sa s-a agravat și mai mult.Rămasă în continuare cu dureri severe și probleme medicale nerezolvate, pacienta a ajuns la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, unde un alt medic i-a diagnosticat prolaps anal, prolaps vezical și „torsiune de mușchi vaginal” , diagnostic pe care îl menționează în plângerea sa. Aici a fost supusă la două operații consecutive: prima pe 5 iunie 2018 pentru corectură vaginală și a doua pe 17 iulie 2018 pentru excizia unei leziuni vaginale.În acest punct, femeia se afla într-o stare fragilă atât fizic, cât și psihic. Multiple intervenții, fără o ameliorare consistentă, au transformat-o dintr-o tânără mamă sănătoasă într-o pacientă cronică care se învârtea prin sistemul medical fără să găsească o soluție definitivă.De la Spitalul Clinic de Recuperare, pacienta a fost îndrumată către dr. Hălmăgean Petru pentru continuarea tratamentului. La clinica Halmăsan, pe 26 noiembrie 2018, a primit diagnosticul oficial: ruptură veche perineală, cistocel și incontinență urinară. Medicul a recomandat intervenție chirurgicală, dar locația operației a fost programată nu la clinica unde a fost consultată, ci la Novogyn.Pe 17 decembrie 2018, dr. Hălmăgean i-a efectuat a 5-a operație,  pentru altceva fața de ce afirma inițial doctorul de la Spitalul de Recuperare că ar fi avut nevoie. Aici începe una dintre acuzațiile cele mai grave ale pacientei: susține că medicul a efectuat o operație mult mai extensă decât cea pentru care și-a dat consimțământul. În acordul semnat anterior, ea consimțea doar la operația de cistocel, dar s-a trezit că i s-a efectuat și o colpoperineoplastie posterioară, o intervenție care, susține ea, nu era necesară pentru tratamentul inițial.Mai grav, pacienta afirmă că în timpul operației a fost uitată o meșă, care ar fi putut cauza  infecție severă. Dr. Hălmăgean și clinica Novogyn neagă această acuzație, arătând că meșa a fost extrasă la finalul operației de către medicul de gardă care a asistat la intervenție.După operația de la Novogyn, starea pacientei s-a înrăutățit dramatic. A fost nevoită să se întoarcă de urgență la Spitalul Clinic de Recuperare pe 27 decembrie 2018, unde a rămas internată până pe 4 ianuarie 2019. Diagnosticul: stare post colpoperineoplastie posterioară cu ischemii și zone de necroză tisulară.Între București și Cluj: căutarea unei soluțiiDisperată să își recapete sănătatea, Mirabela a ajuns la București, unde pe 14 mai 2019 i-a fost montată o grefă biologică acelulară pentru a încerca să refacă țesuturile deteriorate. Nici această intervenție nu a adus rezultatele sperate, desi era deja la a 7-a operație.A urmat o ultimă încercare la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, pe 9 septembrie 2019, pentru remodelare vaginală și a introitului vaginal. În total, opt operații în doi ani, fără o rezolvare definitivă a problemelor medicale.Medicii vizați în proces au o apărare comună: neagă orice eroare profesională și invocă contractele independente de colaborare pentru a-și dilua responsabilitatea. Dr. Ciortea Răzvan susține că nașterea pe cale naturală a fost corect indicată conform protocoalelor medicale și că toate intervențiile ulterioare au vizat urgențe medicale reale, independente de actul nașterii. El neagă că ar fi existat criterii medicale pentru operația cezariană solicitată de pacientă.Dr. Hălmăgean Petru, la rândul său, susține că operația de la Novogyn a fost efectuată conform tuturor regulilor medicale și că colpoperineoplastia posterioară era necesară pentru succesul intervenției principale. El invocă clauza din consimțământul semnat de pacientă prin care aceasta îl autoriza „să facă ceea ce consideră necesar” dacă în timpul operației apar „limitări și condiții neprevăzute”.În ceea ce privește presupusa meșă uitată, medicii arată că aceasta a fost extrasă la sfârșitul operației, conform documentației medicale, și neagă orice infecție gravă sau risc de septicemie.Clinica Novogyn invocă contractul de colaborare cu Centrul Medical Halmăsan pentru a se exonera de răspundere, susținând că dr. Hălmăgean era un prestator independent de servicii, nu un angajat al clinicii.La finalul acestei odisee medicale, Mirabela Gherman se află într-o situație paradoxală: după opt operații, zeci de consultații și costuri medicale de zeci de mii de euro, problemele sale medicale rămân parțial nerezolvate, iar încercarea de a obține despăgubiri prin justiție a eșuat în prima instanță.Medicii implicați, în schimb, și-au continuat activitatea profitabilă în ecosistemul medical hibrid pe care l-au construit. Dr. Ciortea Răzvan încasează anual peste 1,4 milioane de lei din activitățile sale multiple, în timp ce dr. Hălmăgean jonglează între spitalul de stat, clinica familiei și colaborările private.Cazul ilustrează perfect disfuncționalitățile unui sistem în care medicii operează simultan în sectorul public și privat, diluând responsabilitatea printr-o rețea complexă de contracte și entități juridice. În schimb, când lucrurile au mers prost, s-a trezit prinsă într-o învâlmășeală juridică în care responsabilitatea e doar a ei.Apelul la Curtea de Apel Cluj-Napoca, programat pentru 25 septembrie 2025, rămâne ultima speranță a unei femei care a plătit cu sănătatea și cu banii pentru un sistem medical care pare conceput mai degrabă să protejeze medicii  decât să servească pacienții.