În dosarul instrumentat de DIICOT Cluj încă din 2013, au fost inculpate 14 persoane fizice și o persoană juridică. Concret, vorbim despre Păcurar Ioan Vasile, Păcurar Marius Cristian, Tetiș-Abraham Vasile-Claudiu, Călbază Marcel-Traian, Știr Ioan, Grozav Pavel Ilie, Porumb Florin, Chiforeac Bogdan Niță, Nat Teodor (inspector vamal), Sângeorzan Ileana (inspector vamal), Drăgan Alina-Maria (inspector vamal), Holonec Constatin (inspector vamal), Ghețe Virgil (polițist), Sandor Ioan și SC Prod Acta Line SA.Acuzația principală din dosar a fost constituire de grup infracțional organizat și producere și vânzare ilegală de alcool de pe urma căruia statul a pierdut mulți bani, în principal, din neîncasarea de accize.Potrivit procurorilor, afaceriștii au fost protejați de unii angajați de la Vama Bistrița, iar un ofițer de poliție din cadrul IPJ Bistrița-Năsăud le-a dat informații nedestinate publicității.Gruparea acționa pe mai multe paliereCapul afacerii era afaceristul maramureșean Păcurar Ioan Vasile, secondat în acțiunile sale de către asociatul său Tetiș-Abraham Vasile-Claudiu.Potrivit rechizitoriului, cei care au pus ochii pe activitatea ilegală, desfășurată în fostul sediu al Prisma Prod SRL, fabrica de alcool a lui Titus Iliuță, au fost polițiștii de la BCCO Cluj, în 2013.Astfel, anchetatorii au arătat că, în iunie 2012, Păcurar Ioan Vasile, fratele acestuia – Păcurar Marius Cristian și Tetiș -Abraham Vasile Claudiu au inițiat grupul infracțional.Cei doi frați Păcurar, se aflau pe palierul de comandă, în timp ce Tetiș era cel care finanța activitatea, adică omul cu banii, dar se ocupa și de aprovizionarea cu materie primă – porumb și făină de porumb – dar și cu transportul și valorificarea alcoolului produs ilegal.Potrivit anchetatorilor, alcoolul etilic produs ilegal a fost disimulat în așa-zisa soluție anti-mucegai “Dropia” și ambalat în pet-uri de 1 și 5 litri, care erau mai apoi înfoliate în baxuri. Ca să nu aibă surprize pe traseu până la destinație, era folosit un antemergător, care era dotat cu stație emisie-recepție.În perioada octombrie / noiembrie 2012 – 05 martie 2013 membrii grupului infracțional organizat au desfășurat activități de producție ilegală de alcool în fabrica de alcool de la Șieu Măgheruș aparținând SC Prod Acta Line SA care nu era autorizată ca antrepozit fiscal, producând în total alcool dublu rafinat și alcool tehnic având ca echivalent cantitatea de 44.872,096 litri alcool etilic pur și cantitatea de 2.312,28 litri alcool tehnic pur, eludând de la plată accizele în valoare totală de 1.600.384,6272 lei.Anchetatorii mai susțin că grupul infracțional a activat pe mai multe paliere: unul de comandă, format, așa cum am precizat mai sus din cei doi Păcurar și Tetiș, un palier de execuție format din muncitori angajați și plătiți la negru și supravegheați de Păcurar Cristian.Conform rechizitoriului, transportul alcoolului către beneficiari se realiza în principal pe timp de noapte de către Păcurar Cristian sau de Dorin Husti, un angajat al unei firme deținută de familia Păcurar, în Maramureș. Husti a încheiat un acord de recunoaștere a faptelor cu procurorii, el fiind acuzat de aderare la un grup infracțional organizat, complicitate la producere ilegală de produse accizabile (alcool) și deținere ilegală de astfel de produse.Un al treilea palier identificat de anchetatori este cel de distribuție, de care s-au ocupat Păcurar Vasile și un angajat al acestuia – Grigore Știr, care avea rolul de intermediar între membrii grupării infracționale. Pe Știr, procurorii îl descriu ca fiind omul de încredere al lui Păcurar Vasile, pe linia distribuției ilegale de alcool și că prin intermediul acestuia au luat alcool Ioan Șandor, Pavel Ilie Grozav și Adrian Olariu.De altfel, Șandor a fost primul care a căzut în plasa anchetatorilor, pe 21 februarie 2013, când polițiștii din Livezile l-au oprit în trafic și au descoperit în mașina acestuia 693 litri de alcool dublu rafinat.În martie același an, au picat Grozav și Olariu, acesta din urmă cumpărând 1.200 litri de alcool de la primul. Olariu a fost interceptat în Teiuș, în timp ce transporta alcoolul, disimulat cu soluție antimucegai Dropia, spre Timișoara unde își avea sediul firmei lui. Acesta a încheiat și el un acord de recunoaștere cu procurorii, fiind acuzat de achiziționare și deținere ilegală de alcool, dar și uz de fals, fiindcă, deși atunci când a fost prins de polițiști a prezentat un aviz de însoțire a mărfii, documentul era fals.Un alt inculpat din dosar este Călbază Marcel, la firma căruia – SC Marcelini SRL, din județul Mureș, a ajuns o mare parte din soluția antimucegai Dropia, care mai apoi era recomercializată către Arras Company SRL, firmă în care asociată era soția lui Păcurar, alături de o altă persoană.Protejați de angajați de la VamăProcurorii antimafia au mai arătat că, pe parcursul procedurii autorizării firmei ca antrepozit fiscal, Păcurar l-a cunoscut pe inspectorul vamal Teodor Nat – șeful Biroului autorizații din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale (DJAOV) Bistrița-Năsăud, pe care l-ar fi racolat ulterior în sprijinul activităților neortodoxe din firmă. Nat ar fi beneficiat de sprijin din partea altor trei angajați, respectiv Constantin Holonec, Ileana Sângeorzan și Alina Drăgan, care practic au închis ochii și gura în fața ilegalităților șefului lor, neîndeplinindu-și astfel datoria.Astfel, Nat a efectuat la sediul firmei din Șieu Măgheruș “controale formale, lipsite de eficiență, aplicând cu intenție în mod ineficient sigiliile vamale pe instalația de producere de alcool, cu scopul de a permite membrilor grupului să sustragă alcool din instalație și informându-i pe inculpați cu privire la informațiile și datele deținute la nivelul autorității vamale în legătură cu activitățile ilicite desfășurate în cadrul SC Prod Acta Line SRL”. Ba mai mult, atunci când urma un control, Nat îl anunța telefonic pe Păcurar, astfel încât acesta își punea angajații să oprească lucrul și să se ascundă.Și ceilalți trei – Holonec, Sângeorzan și Drăgan – știau că la fabrica lui Păcurar se produce ilegal alcool, în condițiile în care au observat cu ocazia unor controale că instalațiile sunt calde. Alte ori, controalele figurau doar scriptic, fără ca în realitate să aibă loc.“Deși fabrica funcţiona, aspect care ar fi putut fi sesizat la cel mai sumar control faptic, lucrătorii vamali din cadrul echipei desemnate prin ordin de misiune pentru data de 23.02.2013 au semnat fișa de control cu nr. 800/26.02.2013, în care s-a consemnat în fals că au efectuat un control al activităţii antrepozitarului propus spre autorizare SC Prod Acta Line SA, punct de lucru Şieu-Măgheruş, nr. 282, jud. Bistrița-Năsăud, şi că instalaţia de producţie şi anume coloanele de distilare, respectiv rafinare nu funcţionau, că s-au verificat stocurile de alcool şi de materii prime şi că nu s-au constatat nereguli, aspecte nereale, întrucât controlul nu a avut loc”, se mai arată în dosar.Anchetatorii, “daţi în gât” de un polițistÎn ceea ce îl priveşte pe polițistul Virgil Ghețe, anchetatorii au arătat că, la solicitarea Păcurar, i-a permis acestuia accesul la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, respectiv la cele obţinute în urma accesării bazei de date DEPABD cu privire la cadre şi autoturisme de serviciu care ar fi putut fi implicate în combaterea şi documentarea în cadrul dosarului penal a activităţilor infracţionale comise la fabrica de alcool din Şieu Măgheruş.Potrivit procurorilor, în februarie 2013, structurile de informații, respectiv ofițerii SRI, erau cu ochii pe afaceriștii de la fabrica de alcool din Șieu Măgheruș. La finele lunii februarie, unul din ofițerii SRI care se afla în filaj cu o Dacia papuc la fabrica de alcool, a fost nevoit să își decline identitatea după ce Păcurar i-a pus cuțitul la gât.Ca să se convingă dacă este filat, Păcurar a luat legătura cu Virgil Ghețe. Polițistul, după ce a făcut o serie de verificări, ilegal, a ajuns la concluzia că Păcurar “este cercetat într-o cauză penală în care investigaţiile se desfăşoară cu mijloace speciale de supraveghere”, iar mai apoi i-a comunicat că este posibil să fie ţinta unor cercetări din partea organelor abilitate.Au scăpat de lege, nu și de plata prejudiciuluiDupă 4 ani de anchetă, cei 15 inculpați au fost trimiși în judecată în 2017, iar timp de 3 ani dosarul a stat pe camera preliminară, în care o serie de probe – interceptări efectuate de SRI – au fost eliminate. Judecata pe fond a început în decembrie 2020, iar după 5 ani, mai precis pe data de 1 octombrie, Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat sentința.Astfel, la finalul judecății, instanța a ajuns la concluzia că faptele de care au fost acuzați inculpații erau prescrise deja, o parte din 2017, altele din 2018, iar altele din 2023.Totuși, în latura civilă a cauzei, în baza raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, instanța a ajuns la concluzia că prejudiciul total adus bugetului de stat este reprezentat de accize în sumă de 1.600.384,62 lei. Prejudiciu care trebuie acoperit de inculpați.Astfel, Păcurar Ioan Vasile, Tetiș-Abraham Vasile-Claudiu, Păcurar Marius Cristian, Nat Teodor și SC Prod Acta Line SA să plătească părţii civile Statul Român-prin ANAF 1.529.249,36 lei cu titlu despăgubiri civile, din această sumă fiind obligaţi în solidar cu inculpatul Călbază Marcel-Traian, suma de 125.917,79 lei, şi cu fiecare din inculpaţii Chiforeac Bogdan Niță şi Porumb Florin în solidar la plata sumei de 188.064,37 lei, cu titlu de despăgubiri civile, sume reprezentând accize, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente, calculate până la achitarea integrală a debitului.Totodată, cei doi Păcurar, Tetiș, Porumb și Chiforeac sunt obligați să plătească fiecare 46.550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în timp ce Călbază suma de 36.550 lei.De asemenea, Știr Ioan este obligat să plătească părţii civile Statul Român-prin ANAF 18.717,23 lei, plus încă 22.470,45 lei, ambele sume cu titlu de despăgubiri civile, sumă reprezentând accize, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente, calculate până la achitarea integrală a debitului.Totodată, și Grozav Pavel Ilie este obligat să plătească statului, prin ANAF, 29.947,58 lei, cu titlu de despăgubiri civile, sumă reprezentând accize, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente, calculate până la achitarea integrală a debitului.Sentința nu este definitivă și a fost atacată deja cu apel de către Știr Ioan.