Concret, Ecoserv a solicitat restituirea a 291.542 lei, reprezentând recalcularea TVA aferent perioadei 2017-2018 ca urmare a dispunerii restituirii taxei pe viciu prin hotărârile judecătoreşti pronunțate în două dosare depuse pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud în 2021 și 2023. Din acest total, 39.495 lei este suma aferentă livrărilor de alcool realizate în anul 2017 iar 252.047 lei aferentă anului 2018.Taxa pe viciu, instituită cu încălcarea dreptului europeanÎn cererea de chemare în judecată firma năsăudeană a arătat că, fiind specializată în producţia şi vânzarea de alcool, a intrat sub incidenţa obligaţiei de a achita accize şi implicit taxă pe viciu, care era ataşată la acciză, conform din Legii nr. 95/2006 (Legea sănătăţii) și a prevederilor Codului fiscal (forma în vigoare anterior modificărilor aduse prin OUG nr. 114/2018).“Deoarece a apreciat că taxa pe viciu sănătate achitată în perioada 2017-2918, a fost instituită şi percepută cu încălcarea dreptului european, societatea reclamantă a solicitat restituirea acesteia. În aceste condiţii, societatea reclamantă a obţinut prin intermediul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în dosarele nr. (…)/112/2021 şi nr. (…)/112/2023 dreptul la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxă pe viciu pentru livrările de alcool realizate”, a reținut instanța din documentul depus de Ecoserv.Motivul principal pentru care s-a dispus restituirea taxei pe viciu, a mai arătat firma din Năsăud, a fost faptul că taxa pe viciu a fost instituită cu încălcarea dreptului european, fiind o taxă nelegală.„Ca efect al constatării nelegalităţii taxei pe viciu prin hotărâri judecătoreşti definitive, se impune remedierea tuturor efectelor juridice generate de perceperea unei taxe incompatibile cu dreptul european”, a precizat producătorul de alcool.TVA plătit suplimentar fără temei legalTotodată, firma a arătat că a formulat către Finanțele Publice Bistrița-Năsăud – Serviciul Fiscal Orășenesc Năsăud, o cerere de restituire a TVA care a fost plătit suplimentar fără temei legal, care însă a fost respinsă ca nefondată.“După cum se poate observa, contribuabili precum societatea reclamantă au fost obligaţi să includă taxa pe viciu în baza de impozitare a TVA, având în vedere faptul că fără plata taxei pe viciu nu se putea vinde, în mod legal, alcool pe teritoriul României în perioada 2017-2018.Altfel spus societatea Ecoserv SRL nu îşi putea comercializa produsele dacă nu determina baza de impozitare a TVA şi implicit cuantumul TVA de plată către buget in raport de reglementările în materie de accize existente în perioada 2017-2018. Ca atare, era obligatoriu ca taxa pe viciu să fie inclusă în baza de impozitare a TVA, pentru respectarea prevederilor din legislaţia fiscală mai sus citată.Cu toate acestea, prin intermediul litigiilor din cadrul dosarelor nr. (…)/112/2021 şi (…)/112/2023, societatea reclamantă a reuşit să obţină, prin hotărâri judecătoreşti definitive, declararea nelegalităţii taxei pe viciu şi restituirea acesteia de la organele competente ale Statului român. Din moment ce a fost declarată nelegală, taxa pe viciu aferentă perioadei 2017-2018 nu putea produce niciun efect juridic. Ca atare, toate elementele juridice aferente perioadei 2017-2018 trebuie să fie anulate şi starea de legalitate să fie restabilită sub toate aspectele.Una dintre sumele care au legătură directă cu taxa pe viciu este în legătură cu includerea taxei pe viciu în baza de calcul a TVA, aspect care trebuie revizuit. Din moment ce taxa pe viciu a fost declarată nelegală şi nu trebuia să existe, este evident faptul că baza de calcul a TVA nu a fost în mod corect determinată. Ca atare, se impune reducerea bazei de calcul a TVA cu sumele reprezentând taxă pe viciu.În consecinţă Statul român a perceput TVA în plus care se impune să fie restituit TVA în cauză este reprezentat de aplicarea procentului aferent cotei de TVA în vigoare la data efectuării operaţiunilor (1°%) asupra sumelor reprezentând taxă pe viciu pentru care s-a obţinut dreptul la restituire în cadrul dosarelor nr. (…)/112/2021 şi nr. (…)/112/2023. În consecinţă se impune recalcularea TVA si restituirea sumelor achitate fără temei legal.Pentru clementele mai sus prezentate se impune admiterea prezentei cereri de chemare în judecată şi restituirea TVA achitat fără temei legal în perioada 2017-2018, ca efect al declarării taxei pe viciu din aceea perioadă ca fiind contrară dreptului european si a restituirii acesteia. De asemenea tot în temeiul jurisprudenţei din afacerea (…) se impune şi plata dobânzii în materie fiscală de la data fiecărei plăţi în parte (…) şi până la data restituirii efective”, a mai arătat Ecoserv în instanță.Fiscul a invocat prescripția și regularizările de TVADe cealaltă parte, Fiscul a invocat excepţia prematurității cererii de restituire, întrucât nu a fost parcursă procedura specială prevăzută de lege în materie fiscală, precum și excepţia prescripţiei dreptului de a cere restituirea sumelor reprezentând TVA, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii formulata de către reclamantă ca fiind neîntemeiată.“Societatea reclamanta a formulat o cerere de restituire a TVA, cerere ce a fost înregistrata la SFO Năsăud sub nr. 6607/08.05.2024. Prin răspunsul înregistrat sub nr. 6718/10.05.2024 organul fiscal a răspuns petentei in sensul ca nu poate curs favorabil solicitării de restituire.Organul fiscal va putea analiza cererea de restituire a TVA, în conformitate cu prevederile legale, doar după ce societatea va efectua operaţiunile necesare, respectiv procedura de urmat in situaţia restituirii TVA, «doar după înregistrarea regularizărilor taxei pe valoarea adăugata in evidenta fiscala-prin decontul de TVA, conform legislaţiei in vigoare».Se constată ca societatea reclamanta nu a procedat conform celor arătate, revenind contribuabilului obligaţia ca, după efectuarea corecţiilor in evidenta contabila cu privire la TVA rezultata din modificarea bazei de impozitare ca urmare a hotărârilor judecătoreşti, să declare la organul fiscal cuantumul TVA nedatorat si care a fost achitat, astfel încât sa se constituie dreptul de rambursare/restituire.Procedura de restituire de la bugetul de stat a sumelor plătite sau încasate fără a fi datorate este reglementata de prevederile art. 168 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. În ce priveşte restituirea/rambursarea taxei pe valoarea adăugată Codul de procedura fiscală cuprinde la art. 169 prevederi speciale. Totodată reglementări speciale în această materie se regăsesc și în Codul fiscal și în acte normative secundare ce reglementează în detaliu procedura de restituire a TVA.În absența parcurgerii procedurilor speciale de restituire TVA, consideră ca, la acest moment, cererea reclamantei este inadmisibila si totodată prematura, întrucât, tot ca urmare a lipsei îndeplinirii de către contribuabil a operaţiunilor necesare, dreptul de rambursare/restituire nu este născut.Potrivit art. 219 alin. 1 din Codul de procedura fiscala «dreptul contribuabilului/plătitorului de a cere restituirea creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui in care a luat naştere dreptul la restituire».Se constata ca sumele solicitate fac parte din categoria creanţelor fiscale si având în vedere data formulării și înregistrării cererii de restituire (16.08.2023) și prevederile art. 219, alin. 1 din Codul de procedura fiscala, invocam prescripţia dreptului de a cere restituirea in ce priveşte sumele achitate in perioada 2017-2018, în speţa fiind depăşit termenul de 5 ani. (…)În speţa, taxa pe valoarea adăugata calculata de societatea reclamanta pentru fiecare perioada menţionată, a fost înregistrata in evidenta gestionata de organul fiscal, ca obligaţie de plata, în baza decontului de TVA aferent perioadei respective (declaraţia 300) depus de contribuabil, aşa cum prevede art. 153, alin. 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala : «în scopul exercitării activităţii de colectare a creanţelor fiscale, organul fiscal organizează, pentru fiecare contribuabil/plătitor, evidenta creanţelor fiscale si modul de stingere a acestora. Evidența se organizează pe baza titlurilor de creanţă fiscală și a actelor referitoare la stingerea creanţelor fiscale». Plăţile efectuate de contribuabil se înregistrează în evidența fiscală în baza documentelor de plată, aşa cum sunt transmise de unitatea de trezorerie.Plăţile efectuate in contul taxei pe valoarea adăugata au stins, in mod corespunzător obligaţia de plată corelativă, în conformitate cu prevederile art. 163-165 din Codul de procedura fiscalăPotrivit prevederilor cuprinse in Codul de procedura fiscala, se restituie contribuabilului sumele plătite in plus fără a fi datorate, însa in speţa, in condiţiile in care taxa pe valoarea adăugata a fost evidenţiată in baza titlurilor de creanţa constând in declaraţiile depuse de societate, plăţile fiind efectuate in concordanta cu sumele declarate, revine contribuabilului obligaţia ca, după efectuare corecţiilor in evidenta contabila cu privire la TVA rezultata din modificarea bazei de impozitare ca urmare a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost restituite taxe care au fost incluse in baza impozabila, sa declare si la organul fiscal cuantumul TVA nedatorata si care a fost anterior achitata, astfel încât sa se constituie dreptul de rambursare/restituire, aşa cum prevede art. 323, alin. 3 din Codul fiscal.Organul fiscal va putea analiza și soluţiona cererea de restituire a TVA, în conformitate cu prevederile legii, doar după înregistrarea regularizărilor taxei pe valoarea adăugată în evidenta fiscală, prin decontul de TVA”, a reținut instanța din întâmpinarea depusă de AJFP.Tribunalul a admis cererea EcoservDupă ce a analizat actele și lucrările dosarului, Tribunalul Bistrița-Năsăud a decis că Ecoserv este îndreptăţită să îi fie restituite sumele plătite drept taxă pe viciu în anii 2017 și 2018.Astfel, instanța bistrițeană a arătat că în speță nu este incidentă excepţia de inadmisibilitate şi prematuritate și nici excepţia prescripției dreptului material la acţiune.Pe fond, instanța a concluzionat că, potrivit legii, este necesar să se restabilească legalitatea unei situaţii fiscale prin anularea operaţiunilor efectuate în baza unui act administrativ nelegal.“Procedând în continuare la analiza aspectelor de fond ale cauzei, tribunalul reţine că art. 168 alin. 1 Cod de procedură fiscală stabileşte că în patrimoniul contribuabilului care efectuează o plată nedatorată se naşte un drept de restituire; în acest sens, prin formularea unei cereri având ca obiect restituirea sumelor achitate în temeiul actului vătămător, în situaţia unei soluţii favorabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ fiscal, contribuabilul solicită instanţei să dea efect principiului «quod nullum est nullum producit effectum», restituirea sumelor achitate în temeiul unui act administrativ fiscal anulat fiind o consecinţă, un efect al nulităţii. (…)Prin urmare, în această situaţie particulară, nu este vorba despre un caz tipic de restituire, ci despre restabilirea legalităţii unei situaţii fiscale prin anularea operaţiunilor efectuate în baza unui act administrativ nelegal.În acest sens, deşi autorităţile fiscale invocă dispoziţiile art. 169 Cod procedură fiscală ca instituind o procedură administrativă specială, derogatorie de la normele de drept comun pentru restituirea taxei pe valoare adăugată, nu sunt aduse argumente cu privire la incompatibilitatea acestei proceduri cu formularea unei cereri de restituire direct în faţa instanţei de judecată, atunci când restituirea îmbracă forma repunerii părţilor în situaţia anterioară”, arată tribunalul în motivare.Pe lângă obligaţia de restituire a sumelor de TVA, instanța a mai precizat că Fiscul trebuie să achite și dobânda fiscală prevăzută de lege, calculată de la data efectuării fiecărei plăți a taxei pe valoare adăugate, până la data restituirii integrale.Clujul a admis restituirea sumelor doar pentru 2018Cei de la Finanțe au atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, care în data de 3 decembrie, a casat în parte decizia tribunalului, în senul că a respins pretențiile Ecoserv aferente anului 2017, ca fiind prescrise. În ceea ce privește anul 2018, instanța a constatat că solicitarea firmei năsăudene este îndreptățită. La fel și dobânzile aferente. Drept urmare, cei de la Fisc trebuie să returneze firmei năsăudene suma de 252.047 lei la care se adaugă dobânda fiscală, așa cum a dispus instanța de fond.