EXCLUSIV! Motivele pentru care i s-au acordat despăgubiri lui Marius Negrea în procesul cu Primăria Bistrița! De ce nu i s-a admis în totalitate suma cerută

Dezvoltatorul Marius Negrea a cumpărat în 2018 ce-a mai rămas din ARIO de la lichidatorii săi, cu aproximativ jumătate de milion de euro. În 2019, firma dezvoltatorului imobiliar, Consult Imobil a solicitat eliberarea unui certificat de urbanism pentru a transforma clădirea în depozite și complexe de vânzări en-gros și en-detail.I se eliberează certificatul de urbanism pentru investiție și este chiar prelungit în 2020, documentul pierzându-și valabilitatea în luna aprilie a anului 2021. Din lipsă de fonduri, Marius Negrea a fost nevoit să întârzie investiția, astfel că nu a solicitat eliberarea autorizației de construire aferente. Un an mai târziu, în iulie 2022, pentru aceeași investiție, omul de afaceri cere un nou certificat de urbanism. Surpriză însă, de data aceasta i se bagă bețe-n roate de inamicul din umbră, secretarul municipiului Floare Gaftone.La momentul la care omul de afaceri a cerut eliberarea noului certificat de urbanism, Floare Gaftone alături de Monica Pop-arhitectul șef al municipiului – erau deja anchetate de procurori, în urma unor plângeri penale depuse împotriva lor de mai mulți dezvoltatori din oraș. Iar printre reclamanți se afla și Negrea.Drept urmare, urmează calvarul. Monica Pop se ascunde după așa zisa interdicție impusă de procurori de a semna documente de urbanism, iar în condițiile date este băgată la înaintare Cristina Bungărdean, apropiata Floarei Gaftone.Bungărdean, pusă să “rezolve” cererea lui Negrea, deși Monica Pop nu avea vreo interdicție de semnăturăAstfel, atunci când Negrea a solicitat eliberarea unui nou certificat de urbanism pentru prima etapă a investiției de la ARIO, care are același obiect ca și cel din 2019, Bungărdean, unealta secretarei municipiului, susține că e nevoie de întocmirea unui PUZ, astfel îl anunță pe omul de afaceri că solicitarea sa trebuie discutată în ședința CTATU, iar decizia comisiei va fi preluată în certificatul de urbanism. Culmea, în ședința cu pricina chiar Monica Pop a confirmat că scopul pentru care dezvoltatorul imobiliar a solicitat certificatul de urbanism se regăseşte printre utilizările admise prin PUG pentru zona respectivă de activitate. La fel, nici urbaniștii RUR nu au găsit vreo hibă și au dat undă verde. Cu toate acestea, Bungărdean s-a făcut că plouă și a susținut în continuare necesitatea întocmirii unui PUZ.După ce a depus plângeri prealabile cu privire la această problemă, în octombrie, dezvoltatorul imobiliar se vede nevoit să acționeze primăria, dar și pe primar, în instanță, unde solicită obligarea municipalității să îi elibereze certificatul de urbanism, precum și despăgubiri pentru pierderile suferite, aproximativ 400.000 de euro: 223.910,46 euro reprezentând folos netras pentru perioada august – octombrie 2022, plus 74.638,82 euro/lună – folos netras începând cu luna noiembrie 2022 şi până la data eliberării certificatului de urbanism solicitat.Ei bine, știind că Negrea are dreptate și văzând probabil cuantumul enorm al despăgubirilor cerute de acesta, cei de la primărie s-au gândit că e mai nimerit să îi elibereze acestuia documentul cerut și astfel poate scapă de obligația de a plăti atâția amar de bani, ceea ce și fac în data de 5 ianuarie 2023. Nu însă ca înainte, omul de afaceri să depună o nouă cerere pentru eliberarea certificatului de urbanism. Și surpriză, de data aceasta, documentul a fost semnat de Monica Pop. Asta după ce Negrea a transmis la Parchet o cerere la Parchet prin care a întrebat dacă arhitecta-șefă are sau nu interdicție de a semna certificate de urbanism sau autorizații de construire în ceea ce privește Consult Imobil, și a aflat că de fapt totul nu a fost decât o perdea de fum.“Legitimarea doamnei Bungărdean Cristina de a exercita, ca înlocuitor, atribuţiile arhitectului şef în cadrul soluţionării cererii de emitere a certificatului de urbanism solicitat de reclamantă a fost justificată de autoritatea publică prin raportare la conţinutul adresei emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud la data de 24.08.2021, prin care, avându-se în vedere faptul că Societatea Consult Imobil, reprezentată de numitul Negrea Viorel Marius, are calitatea de persoană vătămată în dosarul penal nr. 89/P/2021, dosar în care se efectuează cercetări penale cu privire la o infracţiune de abuz în serviciu, presupus comisă de d-na Pop Monica care deţine funcţia de arhitect şef, s-a opinat în sensul că, pentru a se evita orice suspiciuni, este recomandabil, dacă este posibil, să fie desemnată o altă persoană din cadrul Primăriei Bistriţa care să analizeze, soluţioneze şi semneze eventuale solicitări care ajung la Structura de Specialitate – Arhitect Şef, documente şi cereri care provin de la Consult Imobil pentru (adresă în baza căreia Arhitectul şef al municipiului Bistriţa a solicitat Primarului municipiului Bistriţa să procedeze la desemnarea unei alte persoane în sensul recomandărilor).După data introducerii cererii de chemare în judecată (24.10.2022), reclamanta, prin Cabinet de avocat (…), s-a adresat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în cadrul aceluiaşi dosar penal nr. 89/P/2021, cerere la care s-a emis răspunsul din data de 14.12.2022 prin care i s-a comunicat faptul că prin prisma cercetărilor care se efectuează în dosarul penal sus menţionat, numita Pop Monica poate să semneze (avizeze, aprobe, etc.) orice acte care privesc atribuţiile de serviciu ale acesteia în calitate de arhitect şef în cadrul primăriei Municipiului Bistriţa, neavând instituită interdicţia de a nu exercita profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea, neexistând o astfel de interdicţie nici cu privire la SC Consult Imobil SRL şi Negrea Viorel Marius şi nici cu privire la o altă societate sau persoană fizică”, se arată în motivarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.Primarul avea obligația să dispună semnarea documentuluiPrimarul municipiului, la acea vreme Ioan Turc, a încercat să scape de răspundere, motivând în instanță faptul că nu putea semna certificatul de urbansim atâta timp cât acesta nu era semnat de arhitectul-șef, adică de Bungărdean, și de secretarul municipiului, respectiv de Floare Gaftone.Negrea a arătat însă faptul că, potrivit legii, primarul Turc avea obligația să delege atribuțiile arhitectului șef unui alt funcționar din cadrul Serviciului Urbanism, aflat în subordinea sa, și să dispună semnarea certificatului de urbanism.“ (…) în condiţiile în care, în conformitate cu prevederile art. 35 alin. 8 din Ordinul nr. 839/2009, privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, certificatul de urbanism se eliberează chiar şi în cazul în cazul în care scopul pentru care se solicită eliberarea acestuia nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate, certificatul de urbanism eliberându-se cu menţionarea incompatibilităților rezultate, inclusiv posibilitatea/imposibilitatea realizării obiectivului de investiţii, refuzul de semnare venit din partea numitei Bungărdean Cristina se înscrie în spera abuzului, Primarul Mun. Bistriţa având astfel obligaţia nu doar de sesiza acest abuz, semnalat de altfel de către noi prin plângerile formulate, ci şi să ia toate măsurile necesare în vederea delegării atribuţiilor arhitectului-şef în ceea ce priveşte semnarea Certificatului de Urbanism către un alt funcţionar din cadrul serviciului de specialitate aflat în subordinea sa.Ca atare, în condiţiile în care refuzul de semnare exprimat de către numita Bungărdean Cristina, este unul totalmente nelegal, apare ca fiind evident că neexercitarea de către Primarul Mun. Bistriţa a demersurilor necesare în vederea înlocuirii acesteia constituie o culpă a sa, astfel încât, în virtutea principiului conform căruia «nimeni nu îşi poate invoca în apărare propria culpă» apărarea ridicată de către pârâtul Primarul Mun. Bistriţa este una totalmente neîntemeiată”, se arată în documentul instanței.Nu a renunțat la despăgubiri. Instanța: Primăria și primarul, în culpăChiar dacă într-un final i s-a eliberat documentul solicitat și astfel primul capăt de cerere de la dosar a rămas fără obiect, omul de afaceri nu renunță la partea cu despăgubirile și merge mai departe cu procesul. Cu termene stabilite la 3 sau 4 luni, judecata a durat încă 2 ani, perioadă în care s-a solicitat și o expertiză pentru a se stabili dacă sumele cerute de Negrea sunt justificate. Între timp, omul de afaceri a mai adăugat încă aproape 16.000 de euro despăgubiri reprezentând folos netras pentru perioada 01.01.2023-05.01.2023.În urmă cu circa trei săptămâni, instanța a pronunțat și sentința: dezvoltatorul imobiliare este îndreptățit să primească despăgubiri.“În cadrul analizei celorlalte două petite cu care instanţa a rămas investită în cadrul prezentului dosar ulterior disjungerii primului capăt de cerere, tribunalul reţine că potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.Totodată, art. 575 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ reglementează răspunderea administrativ-patrimonială solidară pentru prejudicii cauzate prin acte administrative, prevăzând în alin. 1 că „(1) Autorităţile şi instituţiile publice răspund patrimonial, din bugetul propriu, pentru pagubele materiale sau morale cauzate prin acte administrative, prin refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere sau prin nesoluţionarea în termen a acesteia.”În privinţa condiţiilor răspunderii administrativ-patrimoniale, acestea sunt prevăzute, cumulativ, în conţinutul art. 577 din acelaşi cod administrativ:«Răspunderea administrativ-patrimonială este angajată dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:a) actul administrativ contestat este ilegal;b) actul administrativ ilegal este cauzator de prejudicii materiale sau morale;c) existenţa unui raport de cauzalitate între actul ilegal şi prejudiciu;d) existenţa culpei autorităţii publice şi/sau a personalului acesteia».În speţă, prima condiţie este îndeplinită prin raportare la refuzul nejustificat de a soluţiona cererea de emitere a certificatului de urbanism solicitat de reclamantă prin cererea nr. 69233 din 11.07.2022 în scopul «schimbarea destinaţiei din turnătorie (TOA3) în depozite şi complexe vânzări en-gros şi en-detail», pe terenul situat din punct de vedere administrativ în mun. Bistriţa str. Drumul Cetăţii nr. 85, jud. Bistriţa-Năsăud, CF nr. 76814-C1 (f. 15), refuz exprimat explicit, potrivit adresei comunicate reclamantei la data de 17.08.2022 (f. 22), la care a fost anexată adresa nr. 79412/10.08.2022 prin care funcţionarul desemnat a semna certificatul de urbanism pentru arhitectul şef a prezentat, pe larg, argumentele pentru refuzul de semnare (…).Este adevărat că în speţă instanţa a fost împiedicată a analiza pe fond primul capăt de cerere formulat de reclamant, care viza constatarea caracterului nejustificat al refuzului de emitere şi obligarea autorităţii la emiterea actului, însă această împrejurare a fost determinată de faptul îndeplinirii, pe parcursul derulării procedurii judiciare iniţiate de reclamantă, a obligaţiei de emitere a certificatului de urbanism care aduce la cunoştinţa reclamantei informaţiile prevăzute de art. 6 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, reclamantul precizându-şi cuantumul pretenţiilor formulate cu titlu de despăgubiri pentru întârziere în emiterea actului, în sensul solicitării acestora doar până la momentul emiterii C.U.nr. 11/05.01.2023.Or, cât timp natura juridică a certificatului de urbanism este aceea de act de informare, calificată ca atare în mod expres de prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (art. 6) şi ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (art. 29), ceea ce presupune că emiterea acestuia este o obligaţie a autorităţii, nicidecum o facultate, certificatul de urbanism neconferind dreptul de a executa lucrări de construcţii, ci doar de a informa solicitantul (definit de art. 6 alin. 4 din Legea nr. 50/1991 şi art. 29 alin. 3 din Legea nr. 350/2001 ca orice persoană fizică sau juridică interesată în cunoaşterea datelor şi a reglementărilor cărora îi este supus respectivul bun imobil), este evident că, emițând ulterior actul de informare solicitat (urmare a unei noi cereri formulate de reclamantă (124621 din data de 16.12.2022) în scopul «schimbare destinaţie din turnătorie (TOA3, TOA6, TOA2, TOA5, TOA8, TOA9) în depozite şi complexe vânzări en-gros şi en-detail şi realizare compartimentări interioare»), autoritatea publică a recunoscut implicit caracterul nejustificat al refuzului iniţial de emitere a certificatului de urbanism pentru imobilul situat în municipiul Bistriţa, strada Drumul Cetăţii nr. 85, identificat în CF nr. 76814 – C1-U3, solicitat de reclamantă pentru prin cererea nr. 69233 din data de 11.07.2022 în scopul «schimbare destinaţie din turnătorie (TOA 3) în depozite şi complexe vânzări en-gros şi en-detail».În ceea ce priveşte existenţa culpei autorităţii publice şi/sau a personalului acesteia, şi condiţia aceasta este îndeplinită în cauză, cât timp refuzul de emitere a certificatului de urbanism nu a fost determinat de eventuale neregularităţi ale cererii formulate de reclamantă (în senul obligaţiilor stabilite în sarcina solicitantului conform art. 6 alin. 4 din Legea nr. 50/1991), ci s-a datorat în mod exclusiv unor interpretări divergente între responsabilii emitenţi cu privire la cerinţele urbanistice, (…) materializate în refuzul de semnare de către arhitectul-şef (în speţă înlocuitorul arhitectului şef, conform celor reţinute şi în considerentele hotărârii judecătoreşti pronunţate în soluţionarea dosarului disjuns, nr. 2195/112/2024), aspecte remediate ulterior de către autoritate, prin emiterea certificatului de urbanism nr. 11 din 05.01.2023, certificat care ulterior a stat la baza emiterii Autorizaţiei de construire nr.864 din 10.11.2023 (f. 265), act administrativ nerevocat, intrat în circuitul civil şi cu privire la care nu s-a exercitat de către vreo persoană pretins vătămată acţiune în contencios administrativ în cadrul căreia să se constate că aceasta şi certificatul de urbanism ce a stat la baza emiterii ei, ar fi nelegală, atât autorizaţia de construire, cât şi certificatul de urbanism beneficiind aşadar de prezumţia de legalitate. (…)Aşadar, temporizarea nejustificată de către autoritatea publică a emiterii certificatului de urbanism este potenţial producătoare de prejudicii materiale în condiţiile în care solicitantul face dovada că, imediat după emiterea acestuia, a întreprins demersurile legale pentru a continua procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii pentru obiectivul menţionat în certificatul de urbanism (conform art. 29 alin. 5 din Legea nr. 350/2001 fiind obligatoriu a se menţiona în certificatul de urbanism scopul eliberării acestuia), faptul emiterii cu întârziere a certificatului de urbanism determinând în mod evident, în acest din urmă caz, întârzieri în derularea etapelor următoare, cu consecinţa pierderii beneficiului, folosului pe care construcţia ulterior autorizată în baza certificatului de urbanism emis l-ar fi adus solicitantului, pe o perioadă echivalentă celei în care s-au înregistrat întârzieri, din culpa autorităţii”, arată instanța în motivare.I s-a dat doar circa o treime din ce a cerut! Explicațiile instanțeiDeși Negrea a cerut despăgubiri în valoare totală de peste 400.000 de euro, instanța i-a aprobat doar circa o treime, respectiv 143.364,74 euro.Astfel, unul dintre motive a fost faptul că doar spațiile de la parter erau deja închiriate, spaţiului situat la etaj fiind încă necompartimentat şi aflat în curs de amenajare.“Or, în speţă, reclamanta a probat faptul că după emiterea certificatului nr. 11 din 05.01.2023, a întreprins toate demersurile necesare parcurgerii celorlalte etape ale procedurii de autorizare a lucrărilor, ca dovadă că la data de 10.11.2023, urmare a cererii formulate de reclamantă, înregistrată sub nr. 95092 din 25.09.2023, s-a emis Autorizaţia de construire nr. 864 pentru executarea lucrărilor de construire pentru «schimbare destinaţie din turnătorie (TOA3, TOA6, TOA2, TOA5, TOA8, TOA9) în depozite şi complexe vânzări en-gros şi en-detail şi realizare compartimentări interioare» (…), ulterior reclamanta continuând demersurile necesare amenajării unui complex comercial, la data de 14.10.2024 fiind emisă în baza certificatului de urbanism nr. 1520/22.08.2024 (…), Autorizaţia de construire nr. 842 din 14.10.2024 pentru executarea lucrărilor de construire pentru «schimbare destinaţie a imobilelor (TOA3, TOA6, TOA8, TOA9) în complex comercial în baza PUZ aprobat prin HCL nr. 133/2024».În privinţa imobilului TOA3, înscris în CF nr. 76814-C1-U3 Bistriţa, expertul judiciar (…), în completarea la raportul de expertiză (…), arată că la momentul la care acesta a realizat inspecţia la faţa locului – 18.09.2024, la parter erau spaţii comerciale finalizate, apartamentate şi închiriate, iar la etaj în proces în faza de amenajare, nefiind cadastrate/apartamentate), stadiul lucrărilor fiind relevate de planşele fotografice anexate raportului de expertiză (…).Totodată, reclamanta a făcut dovada că a încheiat contracte de închiriere pentru spaţiile aflate la parter, conform contractelor depuse la filele 319-543, facturilor de chirie (…) şi extraselor de cont bancar privind dovada încasării facturilor (…).Prin urmare, caracterul cert al prejudiciului suferit prin întârzierea în eliberarea certificatului de urbanism solicitat nu poate fi negat, însă aceasta doar în privinţa spaţiului parter, pentru care reclamanta a făcut dovada certitudinii obţinerii folosului chiriei, prin depunerea contractelor de închiriere.În privinţa spaţiului situat la etaj, necompartimentat şi aflat în curs de amenajare, instanţa nu poate reţine certitudinea prejudiciului reclamat cu titlu de folos netras, cât timp, chiar dacă expertul judiciar a calculat valoarea lunară a chiriei/mp (calculată de expert la valoarea de 6,5 EUR) prin raportare la spaţii asemănătoare, necompartimentate şi nefinalizate, în cauză reclamanta nu a probat intenţia de a închiria acest spaţiu în faza de semi-amenajare, astfel că despăgubirile solicitate cu titlu de folos netras aferent spaţiului situat la etaj apar ca neîntemeiate, urmând a fi respinse”, se arată în documentul Tribunalului Bistrița-Năsăud.De asemenea, judecătorul cauzei a considerat că dezvoltatorului imobiliar i se cuvin despăgubiri doar de la data introducerii cererii de chemare în judecată (24.10.2022), adică pentru lunile noiembrie și decembrie 2022, lunile anterioare – august, septembrie și octombrie 2022 – fiind excluse. De ce? Ei bine, instanța spune că Negrea avea posibilitatea să dea în judecată municipalitatea imediat după expirarea termenului maxim (30 de zile) de la înregistrarea cererii pentru eliberarea certificatului de urbanism, fără a mai depune plângeri prealabile.“În ceea ce priveşte întinderea prejudiciului, tribunalul apreciază că acesta poate fi imputat autorităţii cu titlu de folos nerealizat doar pentru perioada lunilor noiembrie 2022 şi decembrie 2022, între momentul introducerii cererii de chemare în judecată prin care se contestă nelegalitatea refuzului şi se solicită obligarea autorităţii la emiterea actului şi momentul la care autoritatea, urmare a unei noi cereri formulate de reclamantă, a emis certificatului de urbanism ce răspunde cerinţelor de informare inclusiv cu privire la obiectivul vizat de cererea formulată în data de 11.07.2022, cererea reclamantei vizând pretenţiile aferente perioadei august, septembrie şi octombrie 2022 urmând a fi respinsă ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:Reclamanta s-a raportat, în cadrul formulării pretenţiilor menţionate la petitului II al cererii introductive, la momentul expirării celor 15 zile lucrătoare în care autorităţile abilitate au obligaţia de a emite certificatul de urbanism conform prevederilor art. 6 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 («Certificatul de urbanism se emite de autorităţile abilitate să autorizeze lucrările de construcţii prevăzute la art. 4 şi art. 43 lit. a) şi se eliberează solicitantului în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, menţionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia»), cererea reclamantei fiind înregistrată la data de 11.07.2022, (…).Se impune a se menţiona, în primul rând, prevederile art. 33 alin. 2 din Legea nr. 350/2003, potrivit cu care «Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii acestuia».În cauză, aşa cum a reţinut instanţa în precedent, prin răspunsul formulat la data de 18.07.2022 (…) s-a comunicat reclamantei că solicitarea acesteia va fi supusă atenţiei proximei şedinţe C.T.A.T.U. (comisie cu rol consultativ care sprijină arhitecţii-şefi în activitatea lor, în condiţiile art. 36 alin. 5 şi art. 37 din Legea nr. 350/2001), iar Decizia Comisiei va fi preluată în certificatul de urbanism întocmit de către Serviciul Urbanism.Ulterior, la data de 17.08.2022, s-a comunicat reclamantei Refuzul de semnare a certificatului de urbanism, exprimat de înlocuitorul arhitectului şef, doamna Bungărdean Cristina, pentru consideraţiile expuse în scris (…), depăşindu-se cu 6 zile termenul legal general prevăzut de art. 33 alin. 2 din Legea nr. 350/2003 (calculat pe zile libere conform prevederilor art. 181 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ.), în care s-ar fi impus a fi emis certificatul de urbanism solicitat de reclamantă.Aşadar, la data de 17.08.2022, reclamanta avea reprezentarea faptului că se află în ipoteza unui refuz ferm de soluţionare a cererii de emitere a certificatului de urbanism, noţiunea de refuz nejustificat de a soluţiona o cerere, definită de art. 2 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 554/2004 ca fiind exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluţionării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile fiind distinctă de cea vizând nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, definită la lit. h al aceluiaşi articol de lege ca fiind faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.Prin urmare, începând cu data de 17.08.2022, reclamanta avea deschisă calea de a exercita acţiunea în contencios administrativ împotriva refuzului nejustificat de emitere a certificatului de urbanism, acesta fiind exprimat explicit, orice expectativă, amânare în declanşarea controlului judecătoresc reprezentând un fapt imputabil reclamantei din perspectiva îndreptăţirii acesteia la pretinderea de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin întârziere. (…)Or, deşi în cazul acţiunilor exercitate împotriva refuzului nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, prevederile art. 7 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 statuează în sensul că nu este obligatorie plângerea prealabilă, reclamanta a ales totuşi să parcurgă această cale (…), iar ulterior să rămână în expectativă până la data de 24 octombrie 2022, când a introdus cererea de chemare în judecată (…).Aşadar, ulterior comunicării către reclamantă a refuzului de emitere a certificatului de urbanism, orice întârziere în declanşarea acţiunii în contencios administrativ implică asumarea şi de către reclamantă a consecinţelor pecuniare generate de întârziere.Referitor la cuantificarea prejudiciului material suferit de reclamantă, constând în beneficiul nerealizat în cele două luni de întârziere (noiembrie şi decembrie 2022) pentru care s-a reţinut culpa exclusivă a autorităţii, tribunalul, raportându-se doar la suprafaţa parterului imobilului (pentru argumentele prezentate în precedent) va avea în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit şi ulterior completat de d-nul expert (…) şi care, în concluziile finale (…), calculează chirie aferentă spaţiilor amenajate la parter de 11,5 EUR/mp/lună, astfel încât, în raport de suprafaţa spaţiilor de vânzări en gros şi en detail amenajate la parter (6.233, 25 mp), chiria ce sar fi putut obţine pentru cele două luni de întârziere reţinute de instanţă ca legitimând obligarea autorităţii la despăgubiri însumează 143.364,74 EUR.La stabilirea chiriei, aşa cum rezultă din conţinutul raportului de expertiză (…), cu completarea ulterioară (…), expertul a avut în vedere, pentru comparație, atât chiriile practicate pentru spaţiile comerciale amplasate în două centre comerciale (asemănătoare ca funcționalitate cu obiectivul realizat de reclamantă, în prezent amenajat ca centru comercial OK SHOPING CENTER, strada Drumul Cetăţii), situate pe strada Calea Moldovei (B1 Retail Park şi Bistriţa Retail Park), cât şi chiriile ce se practică pentru zona limitrofă străzii Drumul Cetăţii, precum şi chiriile ce se practică pe piaţă în zonele comerciale din strada Calea Moldovei, conchizând, în mod rezonabil în aprecierea tribunalului, că valoarea chiriei unitare pe care ar fi putut să o obţină reclamanta, este cea situată la nivelul cel mai scăzut al chiriei percepute pentru spaţiile comerciale amenajate în cele două complexe comerciale similare ca funcţionalitate cu obiectivul realizat de reclamantă.Prin urmare, tribunalul înţelege a-şi însuşi valoarea unitară a chiriei propusă de domnul expert (…), cu atât mai mult cu cât contractele de închiriere depuse de reclamantă la dosar în susţinerea caracterului cert al prejudiciului relevă cuantumuri mai mari ale chiriei percepute în concret de către reclamantă pentru spaţii situate la parter, valori despre care însă reclamanta a arătat în mod expres că nu înţelege să se prevaleze.Se impune a se menţiona totodată că expertul judiciar a avut în vedere spaţiile aşa cum au fost prezentate în proiectul care a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire nr. 864/10.11.2023, la dosarul cauzei fiind depuse de reclamantă planurile etaj şi parter propuse a fi realizate (f. 152 – 154).Pe de altă parte, chiar dacă reclamanta a obţinut schimbarea destinaţiei în complex comercial abia ulterior, ca urmare a emiterii Autorizaţiei de construire nr. 842 din 14.10.2024 pentru executarea lucrărilor de construire pentru «schimbare destinaţie a imobilelor (TOA3, TOA6, TOA8, TOA9) în complex comercial în baza PUZ aprobat prin HCL nr. 133/2024», această împrejurare nu prezintă relevanţă sub aspectul obligaţiei de dezdăunare ce incumbă autorităţii care, în mod culpabil, a întârziat emiterea certificatului de urbanism ce s-a constituit, conform probelor administrate în cauză, în prima etapă, obligatorie, a procedurii de autorizare a lucrărilor de construcţii, temporizând implicit şi toate celelalte etape ce au succedat (incluzând şi pe aceea a obţinerii autorizării pentru schimbare destinaţie în complex comercial, modificare proiect în timpul execuţiei, realizare planşee intermediare parţiale, refațadizare şi modernizare faţă de TOA3, lucrări menţionate în procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 369/99256 din 22.10.2024”, a explicat instanța în motivarea sentinței.Hotărârea Tribunalului Bistrița-Năsăud nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la instanța superioară.