EXCLUSIV: PNL BN, taxat pentru încălcarea GDPR! Ce i-au făcut liberalii unui ales din Rodna în campania de la locale din 2020

În campaniile electorale, mai ales pentru cele care vizează obținerea unor funcții de consilieri locali, județeni ori primari, războiul este unul dur. Combatanții de o parte și alta a baricadei se întrec în dezvăluiri despre x sau y candidat, sperând să obțină măcar un vot în plus pentru partidul din care fac parte. Și uneori sar calul rău de tot. Așa s-a întâmplat în urmă cu cinci ani la Rodna, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, când liberalii din comună au împărțit pliante în care era înfierată activitatea consilierilor locali PSD din perioada 2016-2020, care se aflau pe lista partidului pentru un nou mandat în consiliul local. Printre ei, Istrate Culcă, om de afaceri local… Că liberalii s-au legat de aleșii din partidul advers e una, însă în ceea ce îl privește pe Culcă, i-au publicat absolut toate datele personale; adresă de domiciliu, serie si nr carte de identitate, cod numeric personal…Supărat, omul i-a dat într-un final în judecată pe liberali, chemând la bară atât organizația locală, cât și organizația județeană. Dosarul a fost înregistrat în septembrie 2023, pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud.I-au publicat fără drept datele personaleAstfel, în cererea de chemare în judecată, Istrate Culcă a solicitat să constate caracterul ilicit al faptei, obligarea pârâților să plătească în solidar daune morale în cuantum de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei la data plăţii), prezentarea de scuze publice reclamantului, într-un ziar de largă răspândire de pe raza judeţului Bistrița-Năsăud, precum și plata de cheltuieli de judecată.În același document, social-democratul rodnean a notat că, în toamna anului 2020, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale pentru funcţiile de primar şi de consilieri locali, a fost distribuit în toată localitatea Rodna un pliant cu caracter politic, sub egida Alianței PNL-USR-PLUS Rodna, în care pe o anumită pagină a fost publicat un înscris intitulat „procură specială”, complet necenzurat, fără a avea loc anonimizări, fiind astfel publicate datele sale cu caracter personal: nume şi prenume, adresa de domiciliu, datele privind actul de identitate din acel moment, codul numeric personal.“Prelucrarea şi divulgarea datelor cu caracter personal s-au realizat intenţionat, nefiind respectate nici cele mai elementare reguli privind anonimizarea datelor cu caracter personal.Prin broşura menţionată, Partidul Naţional Liberal a dat publicităţii un document strict secret din perspectiva datelor cu caracter personal, nesupus publicităţii, respectiv o procură care conţine date cu caracter personal aparţinând reclamantului. Actul nu a fost transmis în niciun caz către operatorii de date cu caracter personal de către reclamant şi nici nu a fost dat publicităţii în vreun fel.Reclamantul nu şi-a exprimat consimţământul pentru ca datele sale cu caracter personal – nume, prenume, adresa de domiciliu, datele privind actul de identitate, codul numeric personal – să fie divulgate publicului”, a reținut instanța din cererea de chemare în judecată depusă de Istrate Culcă.Partidul a fost amendat și de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter PersonalBărbatul a mai arătat că a transmis o plângere şi la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, comunicându-se ulterior, în mai 2023, faptul că „urmare a investigaţiei efectuate, operatorul a fost sancţionat contravenţional pentru încălcarea art. 5 (…) din RGPD”.“Numele şi prenumele, adresa de domiciliu, codul numeric personal şi datele privind actul de identitate au, după cum rezultă din lege, un regim juridic special, ca urmare a importanței prelucrării lor în conformitate cu legea, fiind identificatorii pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale pentru persoana fizică, dar şi a vătămărilor care pot fi aduse persoanei prin divulgarea acestora.Chiar dacă reclamantul ar fi avut calitatea de persoană publică, sub nicio formă nu se putea considera legală publicarea într-o broşură politică ce se distribuie în toată comunitatea a numelui şi prenumelui, adresei de domiciliu, a datelor privind actul de identitate, a codului numeric personal, astfel că prelucrarea s-a realizat într-un mod complet nelegal.Mai mult, nu se poate stabili nicio legătură între eventualul caracter public al unor atacuri politice (de altfel, nelegale şi ele din perspectivă GDPR şi prezentate în mod neadevărat) şi nume, prenume, adresa de domiciliu, datele privind actul de identitate şi codul numeric personal, care nu pot servi niciunui demers politic corect, întrucât nu este permisă în niciun caz, în nicio situaţie o expunere a unor astfel de date.Ulterior publicării articolului au apărut numeroase probleme în sensul că s-a discutat frecvent în comunitate despre publicarea datelor cu caracter personal ale reclamantului, acţiuni care au provocat acestuia puternice stări de nelinişte, de supărare, de tristeţe, disconfort, ş.a.m.d.Nelegalitatea prelucrării şi divulgării datelor relevate se poate observa şi din contrastul pe care întocmai emitentul broşurii îl manifestă. Astfel, la pagina nr. 7 din broşură, capitolul «Cine au fost ei?», punctul nr. 1 intitulat – Construirea grupului de producători lapte (…) Rodna, este publicat un act adiţional (dar care nu îl priveşte pe reclamant), în care se anonimizează datele cu caracter personal ale persoanelor despre care se face vorbire. Acest lucru nu s-a întâmplat, din nefericire şi în legătură cu datele reclamantului.În legătură cu situaţia expusă reclamantul a efectuat o serie de demersuri legale şi legitime către operatorii de date cu caracter personal, însă aceştia au refuzat să dea curs solicitărilor sale legitime, refuzând efectiv să-i respecte drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile.Mai întâi, reclamantul s-a adresat către operatorul de date cu caracter personal tipografia/producătorul societatea (…) SRL cu cererea din data de 24.08.2021, prin care a solicitat comunicarea unor informaţii în temeiul drepturilor lui, respectiv eliberarea unei copii a datelor lui cu caracter personal.Prin răspunsul primit au fost reproduse solicitările sale.Apoi, reclamantul s-a adresat către operatorul de date cu caracter personal Partidul National Liberal – Filiala Bistrița-Năsăud cu cererea nr. 336/08.10.2021, prin care a solicitat comunicarea unor informaţii în temeiul drepturilor sale, respectiv eliberarea unei copii a datelor lui cu caracter personal.Prin răspunsul primit nr. 337/08.10.2021 nu i s-a răspuns solicitărilor formulate.Apoi, reclamantul a revenit către operatorul de date cu caracter personal Partidul Naţional Liberal – Filiala Bistrița-Năsăud cu cererea nr. 351/12.10.2021, prin care a solicitat comunicarea informaţiilor solicitate deja în temeiul cererii anterioare, în conformitate cu prevederile legale.Prin răspunsul nr. 352/13.10.2021 i s-a comunicat că nu i se poate oferi «un răspuns la cele 8 puncte».Mai departe, s-a adresat operatorului de date cu caracter personal Partidul Naţional Liberal – Organizația Rodna, cu cererea din data de 12.10.2021, comunicându-i-se exact acelaşi răspuns primit cu câteva zile în urmă din partea Partidul Naţional Liberal – Filiala Bistrița-Năsăud”, se mai arată în documentul instanței.Transparență, transparență, dar nu cu încălcarea legiiDe cealaltă parte, liberalii au încercat să se spele pe mâini de situația creată i au arătat în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei faptul că intenția lor a fost transparentiza activitatea lui Culcă în cadrul societății Can-Nineta Impex SRL, în condițiile în care firma respectivă, în spatele căreia s-ar fi aflat de fapt alesul local, ar fi beneficiat de o serie de contracte atribuite direct de administrația locală. Mai mult, în iulie 2023, Culcă a fost găsit în incompatibilitate de către Agenţia Naţională de Integritate.“Prin conţinutul materialelor electorale s-a urmărit de asemenea informarea transparentă a alegătorilor cu privire la activităţile desfăşurate de către aleşii locali din mandatul 2016 – 2020, aducându-se critici modalităţii în care fosta administraţie a înţeles să îşi exercite mandatul, fiind expuse probe veridice şi pertinente din care rezultă nenumărate contracte atribuite de către primărie în lipsa oricărei proceduri de licitaţie publică (doar prin atribuiri directe) unor societăţi comerciale controlate şi deţinute în mod direct sau indirect, prin interpuşi, de către aleşii publici din acel mandat.În acest context, prin intermediul pliantului electoral, a fost semnalat, printre altele, un potenţial caz de conflict de interese privind activitatea reclamantului, care, în timpul exercitării mandatului de consilier local, se pare că s-ar fi aflat în spatele societăţii comerciale Can-Nineta S.R.L.Această persoană juridică este o prezenţă notorie în viaţa comunităţii locale din comuna Rodna, în exercitarea activităţii comerciale, a derulat nenumărate contracte cu primăria, încasând din bugetul local suma de 1.050.000 lei în baza unor atribuiri directe, precum şi alte sume importante prin licitaţie publică, toate aceste informaţii având caracter public şi fiind încorporate în materialul electoral.Legătura dintre reclamant şi societatea Can-Nineta S.R.L a fost devoalată prin includerea în conţinutul materialului electoral a unul facsimil al unei procuri notariale din care rezultă faptul că reclamantului i-au fost încredințate puteri depline de administrare de către reprezentantul societăţii.Rezultă totodată şi faptul că societatea comercială Can-Nineta S.R.L. îşi are sediul chiar la adresa de domiciliu a reclamantului.Coroborând aceste elemente, legătura juridică dintre societatea menţionată şi reclamant devine una de interes public pentru alegătorii locali, având în vedere suprapunerea între calitatea de funcţionar public (consilier local) şi administrator al unei societăţi, căreia i-au fost atribuite multiple contracte finanţate din bugetul local, situaţie ce poate intra sub sfera conflictului de interese.Totodată, este important în conturarea profilului reclamantului faptul că acesta a fost găsit în incompatibilitate de către Agenţia Naţională de Integritate care, într-un comunicat oficial a transmis că în perioada exercitării mandatului 2016 -2020 de consilier local, societatea comercială în cadrul căreia soţia persoanei evaluate deţine funcţia de director economic a încheiat cu Primăria comunei Rodna un contract de prestări servicii, în baza căruia societatea a încasat sumă totală de 21.420 lei.În acest context, este evident că informaţiile diseminate comunităţii locale de alegători reprezentau date de interes public, astfel că în cauza de faţă nu se poate vorbi despre dreptul reclamantului la respectarea vieţii sale private şi de familie, întrucât aspectele incriminate nu fac referire la acest aspect, ci la activitatea pe care a desfăşurat-o prin intermediul unei societăţi comerciale şi în calitatea sa de fost consilier local.Prin prezentul demers judiciar, reclamantul pretinde că i-au fost prelucrate în mod ilicit datele cu caracter personal prin publicarea fără drept a datelor în pliantul cu caracter politic comandat de către Partidul Naţional Liberal.În ceea ce priveşte încadrarea acţiunilor reclamate în categoria faptelor ilicite, s-a arătat că această condiţie nu este îndeplinită, întrucât datele cu caracter personal au fost prelucrate în mod legal.A interzice expunerea către public a informaţiilor cu privire la activitatea unei persoane publice în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor profesionale şi a mandatului de administrare a unei societăţi comerciale, fapte care se pot circumscrie sferei conflictului de interese, echivalează cu o încălcare a art. 10 din (…), atât sub aspectul libertăţii de exprimare, cât şi a dreptului la informare. (…)Expunerea acestor informaţii, atâta timp cât are la baze probe veridice, este inerentă unei persoane publice ale cărei activităţi, chiar personale, trebuie făcute cunoscute comunităţii de alegători, în contextul în care afacerile private interferează cu atribuţiile pe care le exercită în calitate de consilier local”, a reținut instanța din întâmpinarea depusă de PNL BN.Banii jos, ochii la ușă!Ei bine, judecătorii nu au fost de acord cu apărarea liberalilor și au constatat că fapta comisă de aceștia a fost una ilicită, datele personale ale lui Istrate Culcă fiind publicate fără drept.“Fără a se nega transparenţa în informare, faptul că reclamantul era consilier local în mandatul 2016 – 2020, tribunalul apreciază că simpla menţiune din procură cu privire la calitatea reclamantului de administrator, fără nicio indicare a vreunei date cu caracter personal (adresă de domiciliu, serie şi număr carte de identitate, cod numeric personal) coroborată cu menţiunea sediului social al societăţii Can-Nineta Impex SRL era suficientă pentru realizarea interesul public, acela al informării comunităţii cu privire la calitatea reclamantului de administrator al societăţii.În privinţa unei persoane care are calitatea de consilier local, interesul public, acela al informării cetăţenilor cu privire la activităţile consilierilor locali, justifică publicarea numelui şi prenumelui reclamantului. Sub acest aspect nu se poate reţine încălcarea Regulamentului GDPR.Aşa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată constatarea caracterului ilicit al faptei şi repararea prejudiciului suferit se solicită numai cu referire la fapta de prelucrare nelegală a datelor cu caracter personal ale reclamantului.Conform art. 24 alin. (3) din Legea nr. 102/2005, republicată, orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanţei competente pentru repararea acestuia.Cerinţele răspunderii civile delictuale sunt îndeplinite.Astfel, prelucrarea datelor cu caracter personal s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi b), art. 6 din Regulamentul GDPR , publicarea adresei de domiciliu, a seriei şi numărului actului de identitate a codului numeric personal nefiind necesare interesului public, acela de informare a cetăţenilor cu privire la activitatea reclamantului de administrator al unei firme private.Fapta ilicită a pârâţilor constă în aceea că, în calitate de operator de date cu caracter personal, nu au aplicat măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal ale reclamantului (cod numeric personal, domiciliu, serie şi număr act de identitate) împotriva dezvăluirii sau accesului neautorizat şi nu au vegheat la respectarea acestor măsuri de către cei care au autorizat publicarea broşurii, integral, cu menţionarea acestor date (pe care trebuia să le şteargă).Încălcarea acestor norme aduce atingere dreptului la viaţa intimă, familială şi privată.Prejudiciul constă în rezultatul, efectul negativ suferit ca urmare a faptei ilicite.Prin publicarea în cuprinsul unei broşuri tipărite a datelor cu caracter personal referitoare la CNP-ul, seria şi numărul actului de identitate şi domiciliul reclamantului, acestuia i-au fost cauzate sentimente de disconfort, teamă, nesiguranţă, nelinişte legate de faptul că aceste date au fost vizualizate de un număr nedefinit de persoane, putând fi utilizate pentru scopuri necorespunzătoare sau într-un mod ilicit.Între fapta ilicită şi prejudiciu există legătură cauzată, în sensul că dacă publicarea datelor nu ar fi avut loc, prejudiciul nu ar fi fost produs.Culpa aparţine în exclusivitate pârâţilor, care au solicitat publicarea broşurii în formatul în care a fost tipărit, arată Tribunalul Bistrița-Năsăud în motivarea sentinței.Drept urmare, instanța a considerat că rodneanul este îndreptățit să i se acorde daune morale. Nu cât a cerut, ci cu mult mai puțin, adică doar 5.000 lei. Totodată, liberalii au fost obligați să îi plătească reclamantului și cheltuieli de judecată, dar și să publice sentința, pe cheltuiala proprie, într-un ziar de circulație din județul Bistrița-Năsăud. În schimb, partea cu scuzele pe care Culcă le-a cerut publicate de asemenea într-un ziar de circulație din județ, a fost respinsă de judecători.“Ceea ce trebuie evaluat în concret nu este prejudiciul moral ca atare, decurgând din lezarea unor valori fără conținut economic, ci doar despăgubirea ce vine să compenseze acest prejudiciu şi să aducă acea satisfacţie de ordin moral celui prejudiciat, existenţa prejudiciului moral fiind circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile. (…)Prejudiciul suferit de reclamant poate fi lesne dedus din simpla existenţă a faptei ilicite şi constă în starea de nesiguranţă, nelinişte, disconfort legate de faptul că datele cu caracter personal au fost publicate în cadrul unei broşuri tipărite, distribuite într-un tiraj de 1.000 de exemplare, unui cerc de persoane de pe raza unei comune cu 6.000 de locuitori, putând fi folosite în scopuri ilicite.Având în vedere valorile lezate, importanța acestora, perioada de timp de cca. 2 săptămâni, conform depoziţiilor martorilor audiaţi, în care broşura a circulat în comunitatea de cca. 6.000 de locuitori, tribunalul apreciază că suma de 5.000 lei constituie o despăgubire care este de natură să compenseze prejudiciul suferit, neconstituind în acelaşi timp o îmbogăţire fără justă cauză a reclamantului.Chiar dacă martorii audiaţi au făcut referire şi la postarea datelor personale ale reclamantului pe o pagină de facebook, tribunalul reţine că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat numai constatarea caracterului ilicit al faptei de publicare fără drept a datelor cu caracter personal ale reclamantului în cuprinsul broşurii (pliantului) realizat sub egida Alianţei PNL-USR-PLUS şi repararea prejudiciului astfel suferit, fără nicio referire la un presupus prejudiciu cauzat prin fapta de publicare a datelor în mediul on line.Ca atare, condiţiile răspunderii civile delictuale au fost analizate numai cu referire la fapta sesizată.Întrucât prejudiciul a fost cauzat prin publicarea, fără drept, a datelor cu caracter personal, în cuprinsul unei broşuri tipărite, tribunalul apreciază că pe lângă plata de despăgubiri se impune şi obligarea pârâţilor, în solidar, să publice, pe cheltuială proprie, sentinţa pronunţată rămasă definitivă, într-un ziar de largă răspândire de pe raza judeţului Bistrița-Năsăud.Publicarea sentinţei de constatare a faptei ilicite şi de reparare a prejudiciului suferit de reclamant şi acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit, în cuantum de 5.000 lei, sunt măsuri suficiente pentru a compensa suferinţa reclamantului, astfel că cererile de acordare de despăgubiri în cuantum mai mare, respectiv de obligare a pârâţilor să prezinte scuze publice reclamantului, într-un ziar de largă răspândire de pe raza judeţului ########-Năsăud nu sunt întemeiate.Răspunderea aparţine tuturor pârâţilor, cât timp distribuirea s-a realizat de organizaţia Rodna a Partidului Naţional Liberal, comanda a fost efectuată de Filiala Bistrița-Năsăud a Partidului Naţional Liberal, cele 2 organizaţii acţionând în numele Partidului Naţional Liberal.În baza considerentelor relevate tribunalul va admite în parte acţiunea civilă formulată şi în consecinţă va constata caracterul ilicit al faptei de publicare, fără drept, a datelor cu caracter personal ale reclamantului, constând în numărul şi seria cărţii de identitate, codul numeric personal şi adresa de domiciliu, în cuprinsul broşurii (pliantului) realizat sub egida Alianţei PNL-USR-PLUS pentru alegerile locale din anul 2020; va obliga pârâţii, în solidar, să plătească reclamantului suma de 5.000 lei, cu titlu de despăgubiri morale pentru prejudiciul suferit prin încălcarea dreptului la viaţa intimă, familială şi privată; va obliga pârâţii, în solidar, să publice, pe cheltuială proprie, prezenta sentinţă, rămasă definitivă, într-un ziar de largă răspândire de pe raza judeţului Bistrița-Năsăud.Se vor respinge ca neîntemeiate cererile de acordare de despăgubiri în cuantum mai mare de 5.000 lei, respectiv de obligare a pârâţilor să prezinte scuze publice reclamantului, într-un ziar de largă răspândire de pe raza judeţului Bistrița-Năsăud”, a precizat instanța.Bineînțeles, liberalii bistrițeni nu au fost de acord cu sentința tribunalului și au atacat -o la Curtea de Apel Cluj, unde însă, în luna martie a acestui an, acțiunea le-a fost respinsă. Și această decizie nu a fost definitivă și putea fi atacată cu recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare. Ținând cont că sentința a fost redactată după doar 7 zile de la pronunțarea instanței și probabil a fost comunicată undeva pe la jumătatea lunii aprilie, cel târziu, PNL BN ar fi avut ocazia să formuleze recurs. Se pare însă că au renunțat la continuarea procesului, în condițiile în care, pe portalul instanțelor de judecată nu apare nicio mențiune în acest sens, și nici pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu apare nicio înregistrare legată de acest dosar.