Lucrările de la Hidrocentrala Răstolița, oprite de Declic și Bankwatch! Tribunalul Cluj: autorizația se poate prelungi o singură dată, cu cel mult un an, iar ei au „prelungit-o” cu 35 de ani

Asociația Declic, împreună cu Asociația Bankwatch (duo-ul de foc) se judecă cu Speeh Hidroelectrica S.A. și cu președintele Consiliului Județean Mureș. Ministrul Energiei a intervenit în favoarea Hidroelectrica. Dosarul este de fond – contencios administrativ și fiscal, bazându-se pe o ordonanță președințială.Proiectul A.H.E. Răstolița este prezentat ca având o importanță strategică pentru politica energetică și de mediu a statului român: o instalație de energie regenerabilă, fără emisii de carbon, cu o putere instalată de 30,4 MW și o producție estimată de 106,3 GWh/an.Soluția pe scurt: „Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului JUDEȚUL MUREȘ, excepție invocată de acest pârât și, prin urmare, va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN MUREȘ, excepție invocată de acest pârât. Respinge, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, excepție invocată de pârâta SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A.. Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei de interes, excepție invocată de pârâții SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A., PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN MUREȘ și intervenientul MINISTERUL ENERGIEI.Admite cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamantele ASOCIAŢIA DECLIC și ASOCIAŢIA BANKWATCH ROMÂNIA – FILIALA CLUJ, în contradictoriu cu pârâții PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN MUREȘ și SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A.. Dispune oprirea lucrărilor ”rest de executat” la Amenajarea Hidroenergetică Răstolița până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 2176/117/2025. Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul MINISTERUL ENERGIEI ca neîntemeiată. Obligă pârâtei SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A. și PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN MUREȘ să plătească reclamantelor, în solidar, suma de 2047,68 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Tribunalul Cluj. Pronunțată astăzi, 10.09.2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței”. Energia hidroelectrică este cea mai mare sursă de energie regenerabilă. Energia hidroelectrică se află pe locul trei, după generarea de energie electrică din cărbune și gaze naturale și contribuie la aproximativ trei sferturi din totalul energiei electrice generate din energiile regenerabile.Hidroelectrica, parte a dosarului „Răstolița” declară pe site-ul oficial: „Misiunea noastră este să creăm valoare prin producerea și comercializarea energiei electrice, într-o manieră responsabilă față de comunitate și mediu, în condiții de calitate și performanță”.E.ON, o altă firmă chestionabilă, aflată în legătură cu energia, explică „fanilor”: „Hidroenergia sau energia electrica produsa de hidrocentrale este generată prin curgerea apei. Apa din râuri curge prin niște turbine electrice care preiau mișcarea, învârt o turbină electrica și…voila, avem curent electric. Principiul de funcționare și prin urmare, hidroenergia, sunt vechi de când lumea. A fost folosită acum 4000 ani pentru măcinarea grânelor. Romania are un potențial hidroenergetic enorm, hidrocentralele sunt relativ ieftin de întreținut dar au un cost de investiție mare și au efecte negative asupra faunei, a biodiversității din râurile pe care sunt construite”.Aceasta este a treia victorie în instanță din acest an împotriva AHE Răstolița. În iunie, instanța a suspendat acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor. Ulterior, în iulie, Curtea de Apel Cluj a hotărât suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure aflate în Parcul Național Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstolița.„Suspendarea acordului de mediu ar fi trebuit să conducă la încetarea oricărei activități, precum defrișări sau lucrări rest de executat. Trăim însă, din păcate, într-un context în care această hotărâre judecătorească a fost  desconsiderată în mod fățiș de către Hidroelectrica. Astfel, simpla suspendare a acordului de mediu nu a mai putut  asigura, de una singură, protecția ordinii de drept și prevenirea unor pagube ireversibile. Până la dezlegarea definitivă a acțiunii principale, orice lucrări la AHE Răstolița sunt oprite. Salutăm hotărârea Tribunalului Cluj”, a declarat avocat Roxana Mândruțiu.„Instanța a fost din nou de partea naturii și a decis că protejarea mediului este mai presus de presiunile transpartinice. Nu putem sacrifica natura la infinit. AHE Răstolița propune un schimb neprofitabil – 10 râuri sacrificate pentru nici 0,1% contribuție la producția de electricitate. Toate acestea, în baza unei autorizații de construire care nu mai este valabilă de decenii întregi”, a declarat Viviana Stoica, Coordonator Campanie Hidroenergie pentru Bankwatch România.“Este deja a treia decizie judecătorească care arată că hidrocentrala de la Răstolița poate avansa doar prin încălcarea legilor, subminând interesele cetățenilor României”, a completat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.Proiectul hidroenergetic Răstolița a fost reactivat în anul 2024 prin implicarea directă a fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, și a fostului ministru al Energiei,  Sebastian Burduja, fără a ține cont de realitățile științifice, sociale și ecologice actuale. Mai grav, lucrările la proiect sunt în gravă contradicție cu orice înseamnă legislație pentru protecția mediului.AHE Răstolița ar aduce o contribuție infimă la producția de electricitate – doar 0,081% anual – în timp ce ar afecta grav alte 10 râuri și ar sacrifica un ecosistem unic, situat în arii naturale protejate și situri Natura 2000. Dacă independența energetică a României ar fi un incendiu major ce trebuie controlat, Răstolița ar fi echivalentul unui șervețel umed încercând să stingă flăcările. Președintele Consiliului Județean Mureș a emis o adresă prin care s-a dispus prelungirea valabilității Autorizației de construire nr. 304/3.12.1990, referitoare la Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, până la terminarea lucrărilor, instanța reține că este mai mult decât discutabilă posibilitatea de prelungire a valabilității autorizației de construire până la terminarea lucrărilor în condițiile în care, în temeiul art. 32 din Legea nr. 50/1991, forma în vigoare la momentul emiterii adresei, (…) În cazul când construcția nu a fost executată integral la termenul stabilit, autorizația se poate prelungi o singură dată, cu cel mult un an, de către organul care a emis-o – or aici este vorba despre o prelungire 35 de ani. Concluzia este întărită și de constatările notei întocmite de reprezentanții Consiliului Județean Mureș, privind verificările efectuate în extravilanul localității, la data de 7.04.2020, conform cărora se impune ca pentru finalizarea lucrărilor de construcții începute în baza Autorizației de construire nr. 304/3.12.1990 să se obțină o nouă autorizație de construire în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 (f. 32 – 33 vol. 1). Chiar dacă s-ar reține aplicabilitatea Decretului nr. 144/1958, în vigoare la momentul eliberării Autorizației de construire nr. 304/3.12.1990, trebuie remarcat că, potrivit art. 15 din acest decret, „Autorizațiile prevăzute la articolul 2 si articolul 8 își pierd valabilitatea, daca in termen de 1 an de la eliberarea lor operațiunea pentru care au fost solicitate nu a fost începută. (…) In cazul in care titularii autorizațiilor au fost împiedicați, din motive de forță majora, de a-si valorifica, in termenele de mai sus, autorizațiile obținute si daca toate condițiile inițial considerate nu au suferit nici o schimbare, organele care au eliberat respectivele autorizații pot acorda o prelungire a valabilității acestora, curgând de la data la care a încetat împiedicarea, pe o durata cel mult egala cu a termenelor prevăzute în prezentul articol”.În prezenta procedură, nu poate fi ignorată aparența dreptului invocată de reclamante, în condițiile în care prelungirea autorizației s-a făcut cu ignorarea dispozițiilor legale aplicabile, astfel încât apare mai mult decât îndoielnică justificarea pârâtei Hidroelectrica de a continua lucrările de construire în baza unei autorizații al cărei termen de execuție, de 72 luni, a expirat la nivelul anului 1997.În prezent, nu se poate pune problema existenței unei autorizații valabile care să justifice continuarea lucrărilor  în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstolița.În ceea ce privește condiția caracterului urgent al măsurii, instanța reține că și aceasta este îndeplinită, de vreme ce se execută lucrări cu un puternic impact asupra mediului în baza unei autorizații de construire care, în aparență, și-a încetat efectele și fără un acord de mediu care să aibă la bază studii actuale de impact asupra mediului, în condițiile în care Acordul de mediu nr. 6/2024 pentru proiectul „Scoatere definitivă din fondul forestier și defrișare teren în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstolița”, a fost suspendat de instanță.Se mai expune faptul că proiectul prevede următoarele acțiuni: scoatere definitivă din fond forestier; defrișarea suprafețelor necesare punerii în funcțiune și eliberarea acestora de vegetație; umplerea cuvetei lacului, realizarea captărilor secundare și drumurilor; finalizarea lucrărilor de construire necesare punerii în funcțiune a AHE Răstolița; probe tehnologice. Deci, această cauză a vizat suspendarea executării Acordului de mediu nr. 6/2024 pentru proiectul „Scoatere definitivă din fondul forestier și defrișare teren în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstolița”, nu a Autorizației de construire nr. 304/3.12.1990, ceea ce s-a tranșat prin această hotărâre în privința daunelor pe care continuarea lucrărilor la AHE Răstolița le poate produce mediului, daune care au caracter ireversibil, nu poate și nu trebuie să fie contrazis prin prezenta hotărâre, care vizează, în esență, aceleași lucrări – „rest de executat”.Demararea lucrărilor încă din anul 1989, executarea lor în proporție de aproximativ 90% și faptul că reclamantele cunoșteau aspectele legate de caducitatea autorizației de construire încă din anul 2022 nu echivalează cu lipsa unei urgențe pentru oprirea lucrărilor ”rest de executat” la AHE Răstolița în condițiile în care finalizarea proiectului afectează mai multe arii naturale protejate și cursul a 4 râuri.Mai mult, interesul actual al reclamantelor de a obține oprirea lucrărilor decurge și din împrejurarea că, deși prin  Decizia Civilă nr. 465/4.06.2025 a Curții de Apel Cluj s-a dispus suspendarea acordului de mediu nr. 6/2024 până la soluționarea dosarului nr. ###/117/2025 al Tribunalului Cluj, adică inclusiv în privința lucrărilor ”rest de executat” la A.H.E Răstolița, aceste lucrări continuă și în prezent, aspect necontestat în cauză. Hidroelectrica S.A. a susținut că asociațiile nu au interes legitim actual, întrucât nu au dovedit o vătămare directă, iar obiectivul este finalizat în proporție de 92%. Consiliul Județean Mureș a cerut admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, motivând că emitentul autorizației nu poate fi chemat în judecată pentru oprirea lucrărilor, competența revenind beneficiarului sau executantului, adică Hidroelectrica. Compania a afirmat și că oprirea lucrărilor ar produce „prejudicii majore și ar afecta interesul național energetic”.Ministerul Energiei a depus Cerere de intervenție la 26.08.2025, a solicitat admiterea cererii de intervenție în interesul pârâtei Hidroelectrica, a arătat că are atribuții legale privind implementarea și punerea în funcțiune a obiectivelor de interes public major, inclusiv A.H.E Răstolița, fiind reprezentantul statului român în Adunarea Generală a Hidroelectrica și autoritatea responsabilă cu implementarea strategiei energetice naționale, care prevede finalizarea proiectelor vechi de investiții, inclusiv Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Prin urmare, Ministerul Energiei dobândește calitatea de „intervenient” în favoarea Hidroelectrica S.A.Pentru a demonstra urgența măsurii, reclamantele au arătând că:Reclamantele (Declic și Bankwatch) au cerut respingerea excepțiilor, argumentând că:Reclamantele au arătat că, fără intervenția instanței, lucrările rest de executat vor continua, deși defrișările nu au fost oprite nici după suspendarea acordului de mediu, fiind necesare noi acțiuni judiciare costisitoare pentru a bloca încălcările legii.Pârâtul Președintele Consiliului Județean Mureș – Excepția lipsei calității procesuale pasive CJ Mureș susține că nu are atribuții privind emiterea sau executarea autorizației contestate. Instanța respinge excepția ca neîntemeiată; reține că Președintele CJ Mureș este emitentul anexei la Autorizația de construire nr. 304/1990 (prin care s-a prelungit valabilitatea acesteia) și are competență legală în materia autorizării și controlului disciplinei în construcții (art. 27 din Legea nr. 50/1991). Pârâtul Județul Mureș – Excepția lipsei calității procesuale pasive Județul Mureș susține că nu este emitentul actului contestat și nu are atribuții privind autorizarea lucrărilor. Cererea privind cheltuielile de judecată nu îi conferă calitate procesuală pasivă, nefiind parte responsabilă de pretenția principală. Pârâtul SPEEH HIDROELECTRICA S.A. – Excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințialăSPEEH susține că dispozițiile art. 997 C.proc.civ. nu se aplică în materia contenciosului administrativ. Instanța respinge excepția ca neîntemeiată; art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 permite aplicarea procedurii ordonanței președințiale în lipsa unei reglementări speciale.Excepția lipsei de interes a reclamantelor (invocată de pârâți și intervenient)Pârâții susțin că lucrările sunt avizate, mediul nu este afectat, iar reclamantele nu justifică un interes actual. Instanța respinge „lipsa de interes”: Asociațiile reclamante au scop statutar legat de protecția mediului și dreptul la un mediu sănătos. Interesul este actual și legitim, dat fiind impactul lucrărilor asupra ariilor naturale protejate și cursurilor de apă.