Pachetul 2 de austeritate se subțiază treptat: scenariu cu 40.000 de posturi tăiate și dispută pe pensiile magistraților

Coaliția de guvernare și premierul Ilie Bolojan nu au bătut palma asupra formei finale a celui de-al doilea pachet de austeritate pe zona fiscal-bugetară, fiecare tabără venind cu propriile propuneri, de la tăieri în aparatul administrativ până la ajustări ale regimului pentru pensiile speciale, inclusiv ale magistraților. PSD și PNL se poziționează diferit pe multiple capitole, în special acolo unde apar obiective de protejare a unor categorii socioprofesionale, în timp ce social-democrații împing măsuri considerate fezabile și trasează „linii roșii” la altele sensibile.Printre variantele vehiculate se află desființarea a circa 40.000 de posturi în administrația locală, cu un impact bugetar estimat în miliarde de lei anual.În zona pensiilor magistraților, executivul a pus pe masă creșterea treptată a vârstei de pensionare și plafonarea beneficiului (de pildă, până la 70% din ultimul net), măsuri pe care unii actori politici le consideră esențiale pentru a proteja angajamentele din PNRR. Există însă puncte de convergență: reducerea numărului de membri din consiliile de administrație și supraveghere ale companiilor de stat, precum și plafonarea/remodularea indemnizațiilor acestora, inclusiv limitarea cumulului de mandate, măsuri asumate public de guvern și susținute de liderii coaliției.Însă, potrivit surselor Libertatea, aceste lefuri ar urma să fie diminuate cel mai probabil la începerea viitoarelor mandate. În multe consilii de administrație și de supraveghere sunt persoane numite temporar, adică pe mandate de cinci luni (cu posibilitate de prelungire de două luni), membrii acestora putând fi oricând înlocuiți. Consens pe reducerea posturilor vacante Un alt punct unde există consens este reducerea posturilor din administrația publică locală, însă a celor vacante. Tehnic, conform programului de guvernare, ar trebui să se reducă până la 20% din aceste posturi. În cazul în care s-ar încerca reduceri încă din vară, PSD se va opune în coaliție, unde teoretic nu mai sunt ședințe ale liderilor, după conflictul între social-democrați și USR.Cseke Attila a avansat varianta de 40.000 de posturi desființate, dintre care 6.000 posturi de demnitari și consilieri, iar restul persoane din administrația publică locală. De altfel, potrivit surselor Libertatea, pe administrație locală partidele Coaliției sunt de acord cu reducerea numărului de consilieri de la aparatul primarului și viceprimarului, la localitățile sub 10.000 de locuitori, însă atât liberalii, cât și social-democrații nu văd cu ochi buni ca un funcționar, de exemplu contabil, să lucreze la mai multe primării. Așadar, nu e exclus ca în forma finală să fie eliminată prevederea legată de normă la mai multe unități administrativ-teritoriale.Reforma pensiilor magistraților, în aer Tot la nivel local este un conflict mocnit în ceea ce privește una din măsurile care au lovit direct în cei din rural mai ales. Este vorba de creșterea normei învățătorilor și profesorilor din preuniversitar, ceea ce a dus la restrângeri de activitate și la desființări de unități școlare. Prin urmare, tot mai mulți copii vor face naveta la școlile care au rămas deschise. Și la nivel central, inclusiv în ceea ce privește instituțiile din subordinea Guvernului, Ilie Bolojan vrea reduceri substanțiale de personal, însă social-democrații, dar și liberalii, cer analiză de la instituție la instituție, nu tăieri la paușal. O altă mare problemă e forma finală a legii privind pensiile speciale ale magistraților. PSD presează cu elaborarea unei forme finale, dar liberalii și partenerii încă cumpănesc. Termen pentru rezolvarea acestei legi a fost dat de vicepremierul Tanczos Barna pe 4 august, când spunea că în două săptămâni e gata. Așadar, exact după puntea bugetară. Tanczos, PSD și unii liberalii susțin că legea va fi parte a pachetului, însă nu e exclus ca din acest al doilea pachet să lipească proiectul, pentru a nu exista pericolul că vin cu o formă care nu va trece de Curtea Constituțională.Cel mai probabil, pentru noul pachet, Guvernul va merge tot pe varianta angajării răspunderii, fiind o procedură mai rapidă, dar unde tot se poate merge pe atacarea proiectului la CCR sau se poate depune o moțiune de cenzură. În ceea ce privește data angajării răspunderii, în prezent sunt vehiculate două variante, adică săptămâna 18-24 august sau începutul lui septembrie, când debutează și a doua sesiunea parlamentară anului.Sursa: LibertateaCitește și: