Palmă grea pentru Judecătoria Năsăud! Dosarul în care fostul primar Anchidim Pavelea a fost judecat pentru purtare abuzivă, trimis pentru A TREIA OARĂ spre REJUDECARE de CA Cluj

Anchidim Pavelea, fostul primar al comunei Runcu Salvei, nu se lasă și vrea să fie declarat nevinovat în dosarul în care a fost acuzat de purtare abuzivă, după ce, în 2016, Ioan Man, pe atunci directorul școlii din localitate, dar și consilier local PSD, a depus plângere penală și l-a acuzat că  edilul l-ar fi înjurat și lovit față de colegii de consiliu local și alți angajați din primărie.După doi ani de anchetă, dosarul a ajuns pe rolul instanței, la Judecătoria Năsăud, care, în decembrie 2021, l-a condamnat pe Pavelea a la 4 luni de închisoare cu amânare, pentru înjurăturile proferate la adresa lui Ioan Man, infracțiunea de lovire nefiind dovedită. În plus l-a obligat la plata sumei de 2.500 de lei despăgubiri civile.Fostul primar a atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, iar în martie 2022, judecătorii de aici au ajuns la concluzia că instanța de la Năsăud s-a pronunțat doar pe jumătate, adică doar pentru infracțiunea de purtare abuzivă, fără să mai ia în discuție și partea a doua, aceea de lovire în cadrul purtării abuzive. Drept urmare, cauza a fost trimisă la instanța de fond spre rejudecare.În decembrie același an, judecătorii năsăudeni pronunță o nouă sentință prin care constată că a intervenit prescripția răspunderii penale. Totuși, Anchidim Pavelea este obligat la plata a 5.000 lei daune morale în favoarea lui Ioan Man.Pavelea a atacat din nou sentinţa la Curtea de Apel Cluj, unde a arătat că judecătorii de la Năsăud au dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina sa și a pus în discuţia părţilor incidenţa prescripţiei răspunderii penale raportat la data săvârşirii faptei şi la decizia CCR nr.358/2022, fără ca el personal să fie întrebat dacă este de acord sau nu, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare. Astfel, el a solicitat instanței de apel să admită rejudecarea cauzei pentru a-i da posibilitatea să arate că este nevinovat. Ceea ce s-a și întâmplat de altfel, așa că dosarul a ajuns din nou la Judecătoria Năsăud, în august 2023, pentru a doua rejudecare. Instanța a menținut ceea ce a decis la prima rejudecare, cu diferența că a crescut cuantumul daunelor morale la 7000 lei în favoarea lui Ioan Man.Instanța năsăudeană, taxată dur de judecătorii Curții de Apel ClujEi bine, nici de data aceasta, Pavelea nu a fost mulțumit de sentința instanței năsăudene și a atacat din nou sentința la Curtea de Apel Cluj, care a pronunțat sentința chiar zilele trecute și a decis ca dosarul să fie trimis din nou la Năsăud, pentru o nouă rejudecare. A treia!Și de data aceasta, Curtea de Apel Cluj a constatat faptul că instanța de la Năsăud nu a respectat dispozițiile judecătorilor clujeni atunci când a trimis pentru a doua oară cauza spre rejudecare și a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil.“Cu ocazia celei de-a doua rejudecări, la primul termen de judecată de la data de 14.11.2023, instanţa Judecătoriei Năsăud a interpelat inculpatul cu privire la solicitarea de continuare a procesului penal şi reţinând cererea inculpatului de a obţine o statuare asupra vinovăţiei sale, conform prevederilor art. 18 C.pr.pen., a pus în discuţie solicitările în probaţiune, încuviințând «suplimentarea probaţiunii» prin «continuarea cercetării judecătoreşti», cu martorii (…) – propuşi de inculpat, precum şi cu martorii (…) – propuşi partea civilă în dovedirea laturii civile. A fost administrată şi proba cu înscrisuri în dovedirea relaţiilor dintre părţi şi a credibilității martorilor propuşi în al treilea ciclu procesual.Probele administrate în cursul urmăririi penale nu au fost puse în discuţia contradictorie a părţilor şi a procurorului pentru a se stabili contestarea sau nu a acestora de către participanţii la procedură şi nici nu au fost readministrate din oficiu de către instanţă, în condiţiile art. 374 alin. 8 C.pr.pen.La acelaşi termen de judecată de la data de 14.11.2023, instanţa a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul Pavelea Anchidim în infracţiunea de purtare abuzivă prev. de art. 296 alin. 1 C.pen., reţinând în acest sens că schimbarea de încadrare juridică în infracţiunea prev. de art. 296 alin. 2 C.pen. a operat prin încheierea din 20.12.2022 a Judecătoriei Năsăud (pronunţată în dosarul nr. ####/265/2018* ), încheiere interlocutorie intrată sub autoritate de lucru judecat.Deși prezenţi în faţa instanţei la termenul de judecată de la data de 14.11.2023, dar şi la termenul de judecată de la data de 13.02.2024- de debut a cercetării judecătoreşti -, nici inculpatul şi nici persoana vătămată constituită parte civilă nu au fost întrebaţi dacă înțeleg să dea declaraţii în cauză, situaţia perpetuându-se până la terminarea cercetării judecătoreşti.Pronunţând hotărârea atacată cu prezentul apel, instanţa Judecătoriei Năsăud şi-a fundamentat soluţia în latura penală a cauzei pe declaraţiile martorilor (…) pe care nu i-a audiat în mod nemijlocit, fiind avute în vedere declaraţiile date de aceşti martori în primul ciclu procesual, deşi prin Decizia penală nr. ###/A/28.03.2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. ####/265/2018 s-a stabilit în mod explicit că actul procesual de la care se va relua judecata este derularea cercetării judecătorești.Modul în care s-a derulat judecata în cel de-al treilea ciclu procesual finalizat prin pronunţarea sentinţei penale nr. ## din data de 05 martie 2025 atacată cu prezentul apel, contravine dreptului inculpatului la un proces echitabil prin nerespectarea principiilor contradictorialității și nemijlocirii, fiind totodată nesocotite normele legale care disciplinează desfăşurarea procesului penal în procedura rejudecării după desfiinţarea cu trimitere.Astfel, Curtea subliniază faptul că în cuprinsul deciziei penale nr. ####/A/27.07.2023 pronunţată de Curtea de Apel #### în dosarul nr. ####/265/2018* care a învestit instanţa de rejudecare, nu s-a făcut mențiunea explicită a ultimului act procedural rămas valabil (de altfel cauza a parcurs doar două termene de judecată din care la primul s-a pus în discuție o cerere de schimbare a încadrării juridice din oficiu, cel de-al doilea fiind termenul de dezbateri-, încheiere care face parte integrantă din sentință, conform prevederilor art. 402 alin. 1 și 2 C.pr.pen.), impunându-se concluzia că toate actele procedurale efectuate în dosarul ####/265/2018* au fost desființate de drept, conform dispozițiilor art. 424 alin. 4 C.pr.pen.Prin urmare, cu ocazia celei de-a doua rejudecări a cauzei, instanța de rejudecare se regăsea în aceeași etapă procesuală de debut al cercetării judecătorești după aducerea la cunoștință a învinuirii, constituirea persoanei vătămate ca parte civilă și exprimarea opțiunii privind procedura de judecată în condițiile dispozițiilor art. 374 alin. 1-4 C pr.pen., astfel cum s-a stabilit prin prima decizie de casare cu rejudecare, respectiv prin Decizia penală nr.###/A/28.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel ####  în dosarul nr. ####/265/2018.Astfel, cu ocazia rejudecării, instanța Judecătoriei Năsăud era ținută să respecte indicațiile ambelor instanțe de casare, reluând judecata de la momentul prev. de art. 374 alin. 5 C.pr.pen.Prin urmare, judecătorul fondului era învestit cu soluționarea cauzei penale potrivit încadrării juridice din rechizitoriul de trimitere în judecată, respectiv purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. 1 și 2 C.pen., fapta constând în aceea că la data de 27.01.2016, în calitate de primar în funcţie la Primăria Runcu Salvei, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inculpatul Pavelea Anchidim i-ar fi adresat persoanei vătămate Man Ioan, consilier local cuvinte, expresii jignitoare şi injurii, iar ulterior l-ar fi călcat pe piciorul stâng, producându-i suferinţe fizice persoanei vătămate.Corecta stabilire a obiectului învestirii instanţei cu fapta încadrată juridic potrivit actului de sesizare nu era de natură a încălca principiul neagravării situaţiei inculpatului cu ocazia rejudecării după desfiinţarea cu trimitere în propria cale de atac, aceasta întrucât raţionamentul care a stat la baza reţinerii încadrării juridice în purtare abuzivă varianta agravată, prev. de art. 296 alin. 2 C.pen. a avut în vedere absorbția legală a formei de bază a infracţiunii (prev. de art. 296 alin. 1 C.pen.) în forma agravată (prev. de art. 296 alin. 2 C.pen.)., baza factuală a acuzaţiei rămânând neschimbată.Ignorând obiectul învestirii sale, la termenul de judecată de la data de 14.11.2023, instanța Judecătoriei Năsăud respinge (ca inadmisibilă) cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei formulată de inculpatul Pavelea Anchidim (în infracțiunea prev. de art. 296 alin. 1 C.pen., formulată pentru considerente care țin de lipsa de temei a acuzației privind săvârșirea faptei prev. de art. 296 alin. 2 C.pen.), reținând în mod eronat, autoritatea de lucru judecat a încheierii de dezbateri din cel de-al doilea ciclu procesual.În continuare, apreciind, de asemenea în mod nelegal, momentul procesual de la care se impunea a fi reluată judecata, instanţa Judecătoriei Năsăud a efectuat o cercetare judecătorească incompletă, omiţând administrarea nemijlocită a probelor esenţiale soluţionării pe fond a acţiunii penale, după formularea cererii de continuare a procesului penal de către inculpat.Astfel, aşa cum s-a arătat în precedent, instanţa de rejudecare trebuia să constate că se află în etapa de debut al cercetării judecătoreşti, care se impunea a fi realizată cu respectarea prevederilor art. 374 alin. 7 -10 C.pr.pen., prin stabilirea poziţiei procesuale a participanţilor la procedură cu privire la probele administrate în faza de urmărire penală, numai o renunţare explicită a inculpatului la administrarea acestor probe (prin precizarea neechivocă a poziţiei de necontestare a acestora, exprimată în faţa completului învestit cu rejudecarea cauzei) putând justifica renunţarea la administrarea nemijlocită şi valorificarea probelor din faza de urmărire penală, nicidecum a celor administrate în cicluri procesuale anterioare, finalizate cu desfiinţarea în întregime a sentinţelor penale astfel pronunţate, fără a fi menţinute ca valabile actele de cercetare judecătorească.Au fost nesocotite totodată şi prevederile art. 376 C.pr.pen. privind ordinea cercetării judecătoreşti, împreună cu cele ale art. 81 alin. 1 lit. f C.pr.pen-dreptul persoanei vătămate de a fi ascultată şi ale art. 83 lit. h, rap. la art. 374 alin. 2 C.pr.pen- dreptul inculpatului de a fi audiat şi de a da explicaţii pe tot parcursul procesului penal, nefiind verificată poziţia procesuală a părţilor cu privire la opţiunea acestora de a da declaraţii cu ocazia efectuării cercetării judecătoreşti.Procedând în acest mod, instanța de rejudecare din al treilea ciclu procesual a nesocotit îndrumările instanţei de casare în esenţa lor, omiţând efectuarea nemijlocită a cercetării judecătoreşti prin administrarea probelor esenţiale pe care le-a avut în vedere la pronunţarea soluţiei asupra fondului acuzaţiei penale, deşi consecutiv exprimării poziţiei inculpatului de a se continua procesul penal, îi revenea această obligaţie”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de Curtea de Apel Cluj.S-au încălcat două dintre principiile fundamentale ale procesului penalCitând și din jurisprudența CEDO, judecătorii clujeni arată că au ajuns la concluzia că instanța de la Năsăud, omiţând să efectueze cercetarea judecătorească prin administrarea probelor esenţiale ale cauzei,  a încălcat principii de bază ale procesului penal, statuând asupra tipicităţii faptelor fără să verifice în mod direct în fața sa depozițiile martorilor pe care s-a sprijinit actul de trimitere în judecată şi pe care le-a avut în vedere la deliberare.“Neparcurgerea cercetării judecătorești de către instanța de fond a avut drept urmare încălcarea a două dintre principiile fundamentale ale procesului penal, respectiv contradictorialitatea și nemijlocirea administrării probelor, dar și dreptul la un proces echitabil prevăzut de articolul 6, par. 3, lit. d din Convenția Europeană a Drepturilor Omului şi libertăţilor fundamentale.Aceste încălcări nu pot fi remediate decât prin anularea sentinței apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, întrucât efectul devolutiv al apelului nu poate dobândi semnificaţia readministrării întregului probatoriu sau realizarea cercetării judecătorești în întregul său de către instanța de apel, rolul acestei instanțe fiind acela de realizare a controlului judiciar nicidecum acela de a suplinii lipsa cercetării judecătorești în primă instanță. Mai mult, efectuarea în apel a întregii cercetări judecătorești ar răpi inculpatului un grad de jurisdicție și ar încălca în mod semnificativ dreptul la apărare, impunându-se desființarea în întregime a sentinței penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare”, a subliniat Curtea de apel Cluj în documentul citat.