Cea mai importantă unitate medicală din Bistrița-Năsăud și unul dintre cei mai mari angajatori din județ ar putea fi bună de plată, după ce a pierdut un proces, în primă instanță, cu daune totale de un milion de euro.Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Bistrița în luna iunie a acestui an și nu este definitivă, fiind atacată la scurt timp cu apel, atât de Spitalul Clinic Județean de Urgență, de medicul găsit vinovat de malpraxis, precum și de partea vătămată.Dosarul s-a mutat la Tribunalul Bistrița-Năsăud, fiind înregistrat în data de 6 august. Magistrații încă n-au stabilit un termen de judecată în dosarul înregistrat prima dată la Judecătoria Bistrița în anul 2017, adică acum 8 ani.Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, însă, se pregătește, deși niciunul dintre medicii respectivi nu mai lucrează în unitatea medicală. În aceeași lună în care s-a pronunțat Judecătoria Bistrița, unitatea medicală a găsit o casă de avocatură din Cluj-Napoca, pentru a putea continua lupta în instanță.Cabinetul de avocatură a lui Onofrei Ciprian Luca va primi 80.000 de lei pentru a reprezenta Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița în lupta de la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Achiziția s-a făcut prin atribuire directă la scurt timp după ce s-a pronunțat Judecătoria Bistrița. Avocatul clujean va lucra cu juristul spitalului în acest caz complicat.„Sunt avocați care au și studii medicale, specializați în asemenea cazuri de malpraxis. Din păcate este un caz foarte vechi, din 2017, niciunul dintre medicii vizați nu mai lucrează la spital, eu l-am preluat așa, am aflat de existența cazului abia anul acesta”, a declarat directorul SJCU Paul Gabriel Szekely pentru Bistrița Express, publicație care a și făcut publică informația prima dată.O serie de erori medicale i-au distrus viața unui bistrițeanDosarul datează din 2017, însă seria de erori medicale care i-au distrus pur și simplu viața lui Alin J. au avut loc în anul 2014.Alin J., un bistrițean de 34 de ani, fără probleme deosebite de sănătate până atunci, a ajuns la spital cu dureri în zona coastelor, iar medicul de urgență care l-a preluat i-a dat acestuia calmante și l-a trimis acasă, deși acesta avea pneumonie. Boala s-a agravat, iar după câteva zile, bistrițeanul a ajuns din nou la Unitatea de Primiri Urgență.Starea sa se înrăutățise, apăruse tusea, iar durerile din zona coastelor erau mult accentuate. A fost preluat de alt medic, care l-a diagnosticat cu empiem și abces (suportație) pulmonar drept. Pneumonia bărbatului se transformase într-o infecție gravă la plămâni, care a cauzat și acumularea de puroi.S-a început tratamentul cu antibiotice de spectru larg, însă starea bărbatului nu doar că nu s-a îmbunătățit, ci s-a înrăutățit, medicii considerând necesar un drenaj pleural chirurgical, pentru îmbunătățirea parametrilor respiratorii și favorizarea vindecării. Au solicitat un transfer la Clinica de Pneumofiziologie „Leon Daniello” din Cluj-Napoca, însă, din lipsă de locuri, solicitarea a fost acceptată prea târziu.La o săptămână de la prima vizită la spital, bistrițeanul deja ajunsese la Terapie Intensivă, starea sa fiind atât de gravă, încât pacientul nu a mai putut fi transportat la Imagistică, pentru un nou CT. Drenajul pleural făcut la ATI pentru eliminarea puroiului acumulat la plămâni nu a fost făcut corect, iar în aceeași zi, pacientul a ajuns să fie intubat. Tot atunci începuse să se instaleze starea de encefalopatie hipoxică, asta pentru că creierul pacientului nu primea suficient oxigen.Bistrițeanul a ajuns la Cluj când starea sa deja era deosebit de gravă, diagnosticul fiind: pneumonie abcedată dreapta, empiem plural drept cloaconat cu fistulă pleuro-bronșică, bronhopneumonie de aspirație bazală stânga, insuficiență respiratorie severă, stare sceptică, diabet zaharat în observație. Medicii clujeni au continuat tratamentul cu antibiotice și au realizat bronhoscopii pentru aspirarea secrețiilor purulente. Bărbatul era sedat și ventilat mecanic.După mai bine de trei săptămâni, pacientul se întoarce la Bistrița, iar la afecțiunile sale se adăugă și tetrapareza spastică. Ajunge și la Secția de Psihiatrie a Spitalului Clinic Județean Bistrița, cu diagnosticul de demență hipoxică, tulburare organică a personalității.Un an mai târziu, bistrițeanul deja era încadrat în grad de handicap grav, cu valabilitate permanentă. Înainte de toate acestea, bistrițeanul era plin de vitalitate, avea un bebeluș de câteva luni și urma să se căsătorească. În nici o săptămână, acesta a ajuns aproape o legumă, fiind dependent exclusiv de ceilalți.Instanța a găsit vinovat medicul care l-a preluat prima datăInstanța l-a găsit vinovat pe doctorul Ionuț Bârsan, cel care l-a preluat prima dată pe bistrițean, considerând că acesta nu a efectuat consultul corespunzător, astfel că pacientul nu a avut parte de un tratament corespunzător, care ar fi dus la alt deznodământ.„În data de 03 mai 2014 pacientul a fost examinat superficial, durerea toracică fiind diminuată cu tratamentul administrat și externat fără recomandări medicale. Tratamentul a fost unul simptomatic, cu caracter antalgic și antiinflamator, pentru diagnosticul stabilit, de nevralgie intercostală”, a constatat instanța.Medicul Ionuț Bârsan a plecat între timp de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița la Suceava. Instanța a stabilit ca acesta să plătească în solidar, cu unitatea medicală, 30.000 de lei pentru nediagnosticarea corectă a bărbatului, lipsa investigațiilor medicale, omiterea internării și trimiterea acestuia acasă fără o indicație de tratament.Familia victimei a cerut ca aceste consecințe financiare să fie suportate și de alți doi medici, un pneumolog și un chirurg, care au continuat seria de erori medicale: unul a efectuat greșit o procedură chirurgicală simplă, iar celălalt a tergiversat tratamentul medical și l-a plimbat între secțiile spitalului. De asemenea, familia pacientului a cerut să răspundă inclusiv Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, practic unitatea tutelară a SJCU BN.Dacă decizia Judecătoriei Bistrița va rămâne în picioare, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița-Năsăud va trebui să plătească un milion de euro familiei pacientului, la care se adaugă o rentă lunară de aproape 2000 de lei. Instanța a arătat că unitatea medicală este vinovată pentru că doctorul Bârsan nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile, dar și pentru că nu a făcut tot posibilul ca pacientul să fie transferat la un alt spital pentru a i se asigura un tratament corespunzător.Andreea Radu