Spitalul Județean și trei medici dați în judecată de un bistrițean, pentru MALPRAXIS! Sănătatea bărbatului, distrusă pe vecie! Despăgubirile acordate, enorme (MOTIVAREA INSTANȚEI)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița ar putea fi bun de plată, după ce în noiembrie 2017 a fost dat în judecată de un bistrițean a cărui sănătate a fost distrusă definitiv, din cauză că un medic de la urgență l-a tratat cu superficialitate. Și acest medic a fost acționat în instanță, alături de alți doi. După 8 ani de procese instanța a decis că spitalul bistrițean trebuie să îi plătească omului despăgubiri de un milion de euro, în timp ce doctorul care a fușărit actul medical este obligat să plătească (în solidar cu unitatea medicală) despăgubiri de 30.000 de euro. Deci un total de 1.030.000 euro, din suma de 1.200.000 cât a cerut reclamantul.Este arhicunoscut atât de bistrițeni, dar și în mediul universitar medical, mai ales cel din Cluj, că studenții de la medicină erau impulsionați să învețe cât mai bine, fiindcă altfel vor ajunge medici la spitalul județean din Bistrița.Nu au fost multe cazuri de malpraxis, cel puțin reclamate în instanță, dar cu ceva ani buni în urmă, mulți bistrițeni se plângeau de calitatea actului medical din Spitalul Județean de Urgență Bistrița. Anii au trecut și multe s-au schimbat în bine, unitatea medicală a fost modernizată, ba chiar s-a extins, a fost dotată cu aparatură medicală de ultimă generație și au venit mulți medici bine pregătiți și dedicați meseriei. Bineînțeles, mai sunt multe lucruri de pus la punct, pentru că nimic nu se schimbă peste noapte.În 2014, când lucrurile stăteau încă prost la spitalul județean, un bistrițean a fost diagnosticat greșit. Alin J. a mers la spital cu dureri în zona coastelor, iar medicul de la urgență care l-a preluat, l-a tratat cu calmante, deși în realitate bărbatul avea pneumonie. Boala s-a agravat în câteva zile, motiv pentru care bistrițeanul s-a prezentat din nou la urgență. Deși diagnosticat corect de data aceasta, lipsa unor medici de o anumită specialitate, o intervenție chirurgicală efectuată greșit, lipsa locurilor disponibile în spitalul de specialitate din Cluj atunci când s-a solicitat transferul acestuia, dar mai ales pasivitatea unității medicale bistrițene în a căuta alte spitale care l-ar fi putut prelua pentru a fi tratat corespunzător, l-au adus în situația în care astăzi Alin J. nu-și mai recunoaște familia, prietenii, nu se poate deplasa singur și are nevoie de îngrijire permanentă.Consultație fușărită, sănătate distrusă pe veciTotul s-a întâmplat în noaptea de 3 mai 2014, când Alin J., pe atunci în vârstă de 34 de ani, a ajuns la spital, cu dureri din zona coastelor și tuse. A fost preluat de medicul Ionuț Bârsan – specialist în medicina de urgență, care după 15 minute de consultație, timp în care se pare că nu l-a întrebat despre antecedente, l-a diagnosticat cu nevralgie intercostală dreaptă și i-a administrat antiinflamatoare şi calmante, respectiv algocalmin, ketonal și diazepam, după care l-a trimis acasă, fără nicio recomandare de tratament.La 4 zile după, pe data de 7 mai 2014, Alin J. s-a prezentat din nou la urgență, cu o stare înrăutățită, tuse și dureri în zona coastelor accentuate. De data aceasta a fost preluat de medicul Doru Archiudean, care și-a dat seama că starea pacientului era una destul de gravă. După consultul medical preliminar, timp în care a aflat că pacientul a fost diagnosticat cu un an înainte de o bronșită spastică care durase mai mult decât era normal, a cerut efectuarea analizelor medicale necesare în astfel de situații, dar și a unei radiografii toracice, precum și a unei tomografii. După ce a pus cap la cap toate informațiile, doctorul Archiudean a pus și diagnosticul: empiem şi de abces (supuraţie) pulmonar drept. În traducere, Alin J. avea o infecție gravă la plămâni, infecție care a cauzat acumularea de puroi. Și pentru a-i administra un tratament corespunzător – unul medicamentos sau unul chirurgical – doctorul Archiudean a luat legătura telefonic cu un medic specialist de la Clinica de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” din Cluj-Napoca, care a recomandat tratament antibiotic. Drept urmare, s-a decis internarea lui Alin J. la Secţia Pneumoftiziologie a Spitalului Județean de Urgenţă, unde a ajuns pe mâinile doctorului Gheorghe Moldovan, care, după ce a repetat toate analizele și a pus același diagnostic ca și doctorul Archiudean, i-a aplicat tratament cu antibiotice de spectru larg și, în același timp, a ținut legătura cu specialiștii din Cluj-Napoca. Numai că în următoarele două zile (8-9 mai), starea pacientului nu s-a îmbunătățit deloc, ba din contră, astfel că dr. Moldovan, considerând că este necesar drenajul pleural chirurgical pentru îmbunătățirea parametrilor respiratorii şi favorizarea vindecării, a luat legătura cu șeful secției de Chirurgie toracică de la Clinica de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” din Cluj-Napoca în vederea transferării pacientului. Din cauza lipsei de locuiri, solicitarea a fost acceptată abia pentru data de 12 mai 2014.Cum pe data de 9 mai, pacientul a avut accese de tuse însoțite de eliminare de spută purulentă, pe lângă faptul că i se administra și oxigen, doctorul Moldovan a luat decizia de a-l transfera în secția de terapie intensivă a spitalului, transfer făcut pe data de 10 mai. La acel moment, diagnosticul a fost empiem şi supuraţie pulmonară dreapta. Starea era atât de gravă încât nici măcar nu a putut fi transportat la Imagistică, care nu se afla în incinta spitalului, pentru un nou CT.La ATI, se decide de a i se efectua un drenaj pleural de către un medic primar chirurg, doar că procedura nu a fost efectuată corect, tubul de dren nefiind introdus în cavitatea toracică, astfel că puroiul acumulat în plămânii lui Alin J. nu a fost eliminat. În aceeași zi, din cauză că pacientul respira deja foarte greu, medicii de terapie intensivă recomandă intubarea acestuia, însă el acceptă doar abia undeva pe la ora 23.00, când se pare că începuse să se instaleze starea de encefalopatie hipoxică (n. r. – afecțiune cerebrală cauzată de o cantitate insuficientă de oxigen care ajunge la creier), care la acel moment era reversibilă.În data de 11 mai, s-a încercat încă o dată transferul pacientului la Cluj, însă medicii bistrițeni s-au izbit de un refuz. S-a solicitat transferul și la Târgu Mureș, însă și de aici a fost primit un refuz, deoarece medicul de aici urma să meargă să plece la un congres.Abia a doua zi, pe 12 mai, Alin J. a fost dus la clinica din Cluj, când starea lui era deja deosebit de gravă, diagnosticul fiind pneumonie abcedată dreapta. empiem pleural drept cloazonat cu fistulă pleuro-bronşică, bronhopneumonie de aspiraţie bazală stângă, insuficienţă respiratorie severă, stare septică, diabet zaharat în observaţie. Medicii clujeni au continuat tratamentul cu antibiotice, fiind suspus și unor bronhoscopii pentru aspirarea secrețiilor purulente, care cuprinseseră ambii plămâni. În toată această perioadă, pacientul a fost sedat și ventilat mecanic.În momentul ameliorării situaţiei pulmonare şi ulterior a reducerii dozelor de sedare se observă elemente care ridică suspiciunea de encefalopatie hipoxică. Concret, creierul omului a fost afectat din cauza lipsei de oxigen.În data de 6 iunie, Alin J. este transferat înapoi la Spitalul Județean Bistrița, unde rămâne până pe data de 4 iulie, perioadă în care i s-au efectuat examene de specialitate la Neurologie şi Chirurgie, medicii constatând că acesta suferă și de tetrapareză spastică cu predominența hemiparezei stângi (n. r. – afecțiune neurologică în care există o slăbiciune musculară și rigiditate la nivelul tuturor membrelor, dar cu o afectare mai pronunțată a membrului superior și inferior stâng).Ulterior, în perioada 22 iulie-6 august, bărbatul a fost internat în Secţia Psihiatrie Acuţi a spitalului Județean Bistrița, diagnosticul fiind demenţă hipoxică; tulburare organică a personalității. Medicii au notat că pacientul prezenta “o stare de agitație psihomotorie marcată, nu comunică coerent, este negativist, nu înțelege comenzile, heteroagresiv fizic. Examenul psihiatric la internare relevă o mimică hipermobilă cu grimaserii, facies perplex, gestică largă, hipermobilă, atitudine necooperantă, răspunsuri alături, ecolali, dezorientat temporo-spaţial, hipomnezie de fixare și evocare posthipoxică”.În perioada 6 august – 18 august, Alin J este internat în Secția Psihiatrie Cronici, la externare având diagnosticul demenţă de etiologie posthipoxică, tulburare a personalităţii pe fond organic, stare potencefalită posthipoxică, granulom de fir abcedat.“Pacient cu antecedente psihiatrice se internează cu un tablou psihic reprezentat de: vestimentație ordonată prin îngrijire de către o terţă persoană), mimică hipermobilă, grimaserii, râs bizar, privire perplexă, gestică mobilă, mișcări bruște, coreiforme, ataxie, atitudine puțin cooperantă, răspunsuri   monosilabice, repetative, alături, dezorientat temporal, parțial orientat spațial, hipomnezie globală severă, hipoprosexie spontană și voluntară, flux ideativ incoerent, funcții intelectuale superioare diminuate global, ecolalie, perseverări, labilitate emoțională, explozivitat, impulsivitate, comportament dezorganizat, infantilizat, depinde în totalitate de altă persoană”, au notat medicii în fișa medical.După aproape un an, în iulie 2015, Alin J. era deja încadrat în grad de handicap grav, cu valabilitate permanentă.Au dat vina pe pacientÎn fața instanței, pârâții au încercat să se disculpe cât au putut mai bine. Dacă doctorii Archiudean și Moldovan au arătat că au respectat toate protocoalele și au aplicat tratamentul corespunzător, aspecte confirmate și de expertiza medico-legală întocmită de IML, în ochii medicului Ionuț Bârsan pare că de vină a fost pacientul, în primul rând, dar și medicul din Spitalul Județean Bistrița care a efectuat primul drenaj.“Pârâtul a rezumat principalele chestiuni de interes, respectiv: cu ocazia primei prezentări la urgenţe, în 03.05.2014, pacientul nu prezenta semne clinice ale unei infecţii sau stări septice, care să justifice efectuarea unor analize suplimentare, saturaţia de oxigen era de 100%, iar din fişa de observaţii nu rezultă că manifesta tuse.A mai menţionat că pacientul avea obligaţia, ulterior primei prezentări la UPU, să se prezinte la medicul de familie cu biletul de trimitere, pentru a fi ţinut sub observaţie şi a-i recomanda, la nevoie, investigații suplimentare. De asemenea, în situaţia în care din 03.05.2014 până în 06.05.2014, pacientul ar fi observat cele mai mici modificări ale simptomelor prezentate iniţial, avea obligaţia de a se prezenta mult repede la un nou control, fie la medicul de familie, fie la UPU.A subliniat că la cea de-a doua prezentare în urgenţă, la data de 07.05.2014, pacientul era conştient, mobil, afebril – inclusiv în 08.05.2014, fără stare septică, existând toate premisele pentru a fi tratat cu succes şi a se vindeca de pneumonia abcedată pe care o avea, astfel că teoretic doar până la acest moment se poate întinde răspunderea sa. (…)În subsidiar, pârâtul a arătat faptul că şi dacă, prin absurd, se va considera că diagnosticul de nevralgie din data de 03.05.2014 a fost în mod eronat stabilit, totuşi, având în vedere că pacientul a ignorat timp de mai multe zile apariţia unor noi simptome, neprezentându-se nici la medicul de familie, dar privind inclusiv situaţia din 07.05.2014 când pacientul s-a prezentat pentru a doua dată la secţia UPU, fiind preluat de un alt coleg medic de urgenţă şi internat ulterior pe secţia de pneumologie, apreciază că şi la această din urmă dată existau toate premisele pentru o evoluţie favorabilă, sub tratament adecvat, care ar fi dus la vindecarea totală a pacientului, fără complicaţiile care au apărut ulterior, ceea ce exclude în mod evident vreo culpă a sa”, a reținut instanța din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de doctorul Bârsan.Și cei de la Spitalul Județean au dat vina tot pe pacient.“(…) în cazul de faţă rezultatul periculos, respectiv agravarea stării de sănătate a reclamantului se datorează culpei proprii de a nu se fi prezentat la medic în timp util pentru a se putea preveni rezultatul mai grav. Pe de altă parte, evoluţia bolii reclamantului consideră că poate fi apreciată prin prisma activităţii de mijloace şi nu de rezultat a medicului ca forţă majoră ori ca un caz fortuit”, se arată în întâmpinarea depusă de unitatea medicală.Doar un medic și spitalul găsiți în culpăLa final, instanța a ajuns la concluzia că vinovat este în primul rând doctorul Ionuț Bârsan, care nu a efectuat un consult corespunzător, astfel încât bolnavului să îi fie aplicat un tratament corespunzător.“În privinţa pârâtului Bârsan Ionuț instanţa reţine că, astfel cum rezultă din fişa UPU din 03 mai 2014, reclamantul a fost examinat după 15 minute de la prezentare, scorul GCS era maxim, frecvenţa respiratorie şi pulsul în limite normale, nu avea febră, iar saturaţia de oxigen era de 100 %. S-a reţinut ca simptom durerea toracică, pe care reclamantul o acuza de câteva zile, situată la nivelul hemitoracelui drept, accentuată la efort, la mişcare şi neproductibilă la palpare. Nu s-au consemnat alte simptome,  declarate de pacient în 07 mai, respectiv transpiraţii abundente, tuse purulentă, fetidă, din raportul de expertiză rezultând că este posibil să fi apărut ulterior, în intervalul 03-07 mai 2014. Pârâtul a administrat reclamantului tratament medicamentos şi ser fiziologic şi l-a externat la ora 04:30 cu diagnosticul de Nevralgie intercostală dreapta, fără tratament la domiciliu, cu recomandări, ce nu au fost menţionate în fişa UPU ori în vreun alt act medical.Pârâtul a nesocotit astfel prevederile articolului 75 alin. (6) din Ordinul nr. 1706/2007 prevede că, la externarea din UPU, pacientul va primi informaţiile necesare privind afecţiunea lui şi tratamentul necesar, inclusiv informaţiile privind o eventuală apariţie sau agravare a unor semne ori simptome care necesită revenirea de urgenţă la UPU sau CPU.Potrivit raportului de expertiză medico-legală întocmit în speţă, nevralgia intercostală se caracterizează printr-o durere în distribuţia nervilor intercostali, de-a lungul traiectului costal, pieptului sau abdomenului superior, manifestându-se ca o durere intensă, de scurtă durată, sau continuă, sub formă de arsură, asociată cu amorţeală sau furnicături. Se poate intensifica odată cu tusea, strănutul, mişcări de răsucire a toracelui, ridicarea unor greutăţi sau respiraţie profundă.Diagnosticul diferenţial al nevralgiei intercostale cu alte afecţiuni de perete toracic pleurale, pulmonar sau iradiate de la nivelul organelor abdominale (hepatic, colecist, renal) necesita examenul clinic al toracelui: inspecţie, palpare, percuţie şi auscultaţie, precum şi o serie minimală de explorări paraclinice: radiografie toracică postero-anterioară şi de profil, analize sangvine: hemoleucograma, biochimice: TGP, TGO, glicemie, uree, creatinină, amilaze, ecografie pleurală şi abdominală, care nu au fost efectuate în data de 3 mai 2014.(…) în data de 03 mai 2014 pacientul a fost examinat superficial, durerea toracică fiind diminuată cu tratamentul administrat şi externat fără recomandări medicale. Tratamentul a fost unul simptomatic, cu caracter antalgic şi antiinflamator, pentru diagnosticul stabilit, de nevralgie intercostală.Referitor la apărările pârâtului Bârsan Ionuț, instanţa are în vedere faptul că reclamantul a declarat în 03 mai 2014 durerea toracică, durere care persista de câteva zile şi care se accentua nu doar la efort, ci şi la mişcare. Chiar reţinând durerea toracică drept unic simptom, neproductibilă la palpare şi lipsa ralurilor pulmonare, pârâtul Bârsan Ionuț avea obligaţia de a efectua investigaţii suplimentare, examenul radiologic regăsindu-se printre investigaţiile paraclinice minime obligatorii accesibile permanent pacienţilor din UPU, potrivit art. 62 alin. (5) şi Anexei 1 din Ordinul nr. 1706/2007. Mai mult, chiar pentru stabilirea diagnosticului de Nevralgie intercostală dreapta se impuneau, după cum arată experţii, investigaţii paraclinice şi analize de sânge, de asemenea prevăzute de Anexa la Ordin.Mai reţine instanţa că raportul de expertiză explică faptul că durerea toracică, mai ales dacă persistă de câteva zile consecutive, eventual creşte în intensitate, în absenţa altor elemente de diagnostic (ex: zona zoster) necesită evaluare imagistică de tip radiografic toracică postero-anterioară şi de profil.Suplimentul la raportul de expertiză lămureşte, totodată, că orice acuze la nivel toracic – deci indiferent dacă sunt sau nu productibile la palpare – necesită explorare imagistică radiologică pentru a putea face un diagnostic diferenţial între afecţiunile musculare, costale, pleurale, pulmonare, mediastinale sau iradiate. Examenul radiologic toracic face parte din investigaţiile standard privind afecţiunile toracice de orice fel, regăsindu-se în toate ghidurile şi protocoalele din medicina internă, pneumologie, chirurgie toracică, medicină de urgenţă.Într-adevăr, reclamantul nu a declarat pârâtului Bârsan Ionuț boala preexistentă de bronşită spatistică trenantă (din 05 iunie 2013), reţinută ca antecedent doar în 07 mai, la a doua prezentare la UPU, iar experţii arată că orice informaţie de antecedente medicale respiratorii ar fi fost utilă pentru a semnala şi îndrepta gândirea medicală spre o eventuală patologie respiratorie acută.Deci, chiar în absenţa antecedentelor, chiar reţinând scorul GCS maxim, absenţa febrei, saturaţia maximă de oxigen, pulsul şi frecvenţa respiratorie în limite normale, lipsa ralurilor pulmonare, pârâtul Bârsan Ionuț avea obligaţia de a investiga suplimentar durerea toracică pe care pacientul o reclama de câteva zile şi care se accentua inclusiv la mişcare.Toate aceste aspecte conduc instanţa la concluzia unei fapte ilicite în privinţa pârâtului , pulsul şi frecvenţa respiratorie în limite normale, lipsa ralurilor pulmonare, pârâtul Bârsan Ionuț, fiind îndeplinită totodată cerinţa vinovăţiei”, a precizat instanța în motivarea sentinței.În ceea ce privește vinovăția Spitalului Județean de Urgență Bistrița, judecătorul cauzei arată că în primul rând aceasta este legată de faptul că doctorul Bârsan nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile, motiv pentru care a stabilit în sarcina ambilor obligația de a plăti în solidar despăgubiri morale lui Alin J.În al doilea rând, instanța arată că unitatea medicală nu a făcut tot posibilul ca pacientul să fie transferat la un alt spital pentru a i se asigura un tratament corespunzător și nu a reglementat prin acorduri de colaborare procedura de transfer interclinic, pe care să le fi comunicat medicilor sub semnătură.Astfel, instanța a stabilit în sarcina spitalului obligația de a plăti reclamantului daune morale în cuantum de un milion de euro, echivalent în lei la data plăţii, precum și o prestație periodică în valoare de 1.960 lei, ce se va actualiza anual cu indicele de inflaţie, și care va fi plătită până la ieşirea din starea de nevoie, în condițiile în care reclamantul nu are alte venituri lunare, în afara indemnizație de handicap de 340 lei,“ (…) chiar în lipsa îndeplinirii cerinţei vinovăţiei în persoana medicului Moldovan Gheorghe, pârâtul Spitalul Județean de Urgenţă Bistrița răspunde în calitate de comitent pentru prejudiciul cauzat reclamantului prin privarea de tratament chirurgical de specialitate, urmare a netransferării la un spital care să îi asigure asistența medicală corespunzătoare.Astfel, deşi fapta medicului Moldovan Gheorghe de a nu fi procedat la transferul reclamantului în absenţa acceptului pentru transfer în momentul scăderii bruşte a saturaţiei de oxigen ca urmare a vomicii masive din 09 mai 2014, respectiv ca urmare a celor constatate în data de 11 mai 2014, este una ce nu respectă cadrul legal privind transferul interclinic al pacientului critic, iar medicului nu i se poate reţine nicio vinovăţie potrivit celor analizate anterior, totuşi comitentul (n. r. – spitalul) răspunde pentru prejudiciul cauzat reclamantului, în condiţiile în care starea de hipoxie se instalase, însă era reversibilă dacă s-ar fi intervenit de către specialist în chirurgie toracică.De asemenea, comitentul răspunde în mod obiectiv pentru fapta ilicită a medicilor de pe secţia ATI, care nu au iniţiat transferul interclinic deşi au observat agravarea progresivă a stării de sănătate a reclamantului – la momentul intubării oreo-traheale ori cel mai evident la momentul constatării de către medicul (…) a riscului ASA IVE (…), ce însemna că pacientul prezintă o afecțiune medicală severă și sistemică care limitează activitatea funcțională și care poate pune viața în pericol.Faptele ilicite de mai sus au legătură cu producerea rezultatului şi antrenează răspunderea comitentului în virtutea caracterului obiectiv, direct şi autonom al răspunderii, chiar în lipsa vinovăţiei medicilor şi a chemării acestora în judecată, în contextul nesocotirii obligaţiei Spitalului Județean de Urgenţă Bistrița de a încheia şi a face opozabil acordul de colaborare pentru transfer în condiţiile stipulate de lege.De asemenea, rol de condiţie cauzală în producerea prejudiciului are şi eroarea profesională constând în pleurotomia (drenajul pleural) din 10 mai 2014 greşit efectuată, pentru care nu ar putea fi reţinută vinovăţia medicului primar chirurg, din moment ce acesta, deşi a depăşit limitele competenţei, acţionat într-un caz de urgenţă în care nu era disponibil personal medical ce are competenţa necesară, potrivit dispoziţiilor art. 642 alin. (4) din Legea nr. 95/2006, însă atrage de asemenea răspunderea comitentului. (…)În concluzie, instanţa stabileşte răspunderea civilă delictuală pentru fapta de malpraxis medical a pârâtului Bârsan Ionuț, Spitalul Județean urmând a fi obligat în solidar cu acesta la repararea prejudiciului în funcţie de contribuţia pârâtului, precum şi răspunderea pârâtului Spitalul Județean de Urgenţă Bistrița în calitate de comitent”, arată instanța în motivare.Sentința Judecătoriei Bistrița, pronunțată în luna iunie, nu este definitivă și a fost atacată cu apel atât de Spitalul Județean, medicul Ionuț Bârsan, cât și de Alin J., astfel că procesul s-a mutat la Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde va începe curând judecata.