Supărat că l-au ocărât pe Facebook, Doru Crișan a dat în judecată 4 concetățeni și pe Tiberiu Boșutar! A câștigat, dar a și pierdut (MOTIVAREA INSTANȚEI)

Recent Doru Crișan, primarul de Prundu Bârgăului, a anunțat pe pagina sa de Facebook că a câștigat procesul cu Tiberiu Boșutar (actual deputat AUR) și alți patru cetățeni din comună, care l-ar fi denigrat și insultat de mai multe ori public, cei cinci fiind obligați să îi plătească, în solidar, daune morale în valoare de 50.000 lei. De rigorile legii nu scăpat însă nici primarul, fiindcă cei patru concetățeni ai săi au formulat și ei plângere împotriva lui și au cerut daune morale, după ce, într-o discuție pe care aceștia au avut-o în biroul edilului și care a fost transmisă Live pe Facebook, Doru Crișan a folosit un limbaj suburban la adresa lor. Drept urmare, edilul de Prundu Bârgăului trebuie să scoată din buzunar 10.000 de lei. În plus el trebuie să le achite și cheltuieli de judecată în valoare de 2.100 lei. Sentința nu este definitivă și a fost atacată deja la Curtea de Apel Cluj, atât de primar.  Cât și de cei cinci pârâți. Deocamdată, instanța clujeană nu a fixat încă un prim termen.Războiul dus de Tiberiu Boșutar alături de câțiva localnici, cu primarul comunei Prundu Bârgăului, Doru Crișan, este arhicunoscut de mulți dintre bistrițeni, în condițiile în care actualul deputat AUR a postat multe dintre acțiuni pe pagina sa de Facebook – “Legea Codrului” – acțiuni comentate extrem de “colorat”. Evident, primarul s-a supărat și i-a dat în judecată, cerând daune morale de 250.000 de euro.A cerut daune imense, de 250.000 de euroDosarul a fost înregistrat în septembrie 2023, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, când Doru Crișan a cerut instanței instanţei ca “prin hotărârea ce o va pronunţa să constate caracterul ilicit al faptelor pârâţilor de a posta pe Facebook imagini şi clipuri video prin care i se aduce atingere onoarei, reputaţiei şi vieţii private a reclamantului; să dispună obligarea pârâţilor de a se abţine în viitor de a mai săvârşi astfel de fapte, de aceeaşi natură, indiferent de mijloacele folosite, precum şi să elimine de pe reţelele sociale postările denigratoare la adresa reclamantului; să dispună obligarea pârâţilor la publicarea pe cheltuiala proprie a hotărârii judecătoreşti într-un cotidian de largă audienţă după rămânerea definitiva a hotărârii; să fie obligaţi pârâţii în solidar, la plata sumei de 250.000 euro cu titlu de daune morale, precum şi la plata cheltuielilor de judecată”.Edilul a explicat faptul cei patru localnici contestatari – Nicolae Bălan, Vasile Morariu și frații Teodor Moldovan și Leontin Moldovan (în prezent decedat) l-au convins pe Tiberiu Boșutar, pe atunci activist de mediu, să realizeze mai multe clipuri mai multe clipuri pe care să le publice pe Facebook şi Tiktok, prin care să-l denigreze.“În acest sens, în data de 22 mai 2023, pârâtul Boșutar Tiberiu a înregistrat un clip video intitulat «Legea codrului a fost în direct» pe care l-a publicat pe reţeaua susmenționată în care «a analizat» împreună cu ceilalţi pârâţi «legalitatea aplicării legilor fondului funciar».«Actorii principali» au fost pârâţii Bălan Nicolae şi Morariu Vasile. Aceştia l-au denigrat pe primar şi au susţinut alături de ceilalţi că «primarii sunt nişte hoţi» și că vinovat de modul aplicării legilor fondului funciar se face primarul Crișan Doru Toader. Din conţinutul înregistrării rezultă şi multe alte afirmaţii denigratoare şi jignitoare la adresa primarului. Bălan Nicolae este «contracandidatul» la alegerile din anul 2020, pe care le-a pierdut. Acesta a fost sancţionat contravenţional pentru modul în care şi-a făcut campanie electorală.Pârâtul Morariu Vasile a fost angajatul primăriei şi i s-a desfăcut contractul de muncă. Împotriva acestuia există mai multe plângeri penale pentru comiterea unor fapte unde reclamantul are calitatea de persoană vătămată.Fiind an preelectoral, probabil că pârâtul Bălan Nicolae care este membru PNL încearcă să-şi facă  campanie electorală şi să-l denigreze pe contracandidatul său care este reclamantul.Pe lângă faptul că pârâtul Boșutar Tiberiu a pătruns într-un corp al Primăriei Comunei Prundu Bârgăului şi a filmat în interiorul acesteia fără să solicite acordul conducerii primăriei, acesta nu are nicio calitate sau competenţă să discute despre modul în care au fost aplicate legile fondului funciar în localitate.În condiţiile în care ar fi avut cunoştinţe despre aplicarea acestor legi, trebuia să aibă în vedere împrejurarea că legile fondului funciar au fost aplicate de primarii şi comisiile locale existente la momentul respectiv şi din care nu a făcut parte reclamantul.În data de 18 iulie 2023 a fost înregistrat un alt clip video în care pârâtul Morariu Vasile şi Boșutar Tiberiu «au făcut o anchetă» privind modul în care au fost exploatate partizile date în exploatare. Cu această ocazie, pârâtul Boșutar Tiberiu a declarat că «primarul este un nemernic», pădurarul corupt, iar agentul economic un infractor. În continuare, a afirmat împreună cu Morariu Vasile că «toţi sunt una şi un pământ». Cu alte cuvinte pe lângă faptul că este un nemernic, primarul este şi corupt şi infractor. În final, mesajul transmis a fost ca «toţi vor plăti».În luna august 2023 pârâtul Boșutar Tiberiu a publicat un nou videoclip pe reţeaua de socializare «facebook» intitulat «bombă ecologică râul Bistrița». În acest videoclip «care nu are nicio legătură cu codrul» sunt prezentate în mod tendenţios «infracţiuni comise de primarul dobitoc şi incompetent». Se afirmă de către pârâtul Moldovan Teodor că primarul poluează apa din râul Bistrița şi că această apă o beau bistriţenii. «Realizatorii» videoclipului afirmă că «un dobitoc şi un infractor conduce comuna», că acesta este «un Mazăre de Bârgău». În continuare, primarul este acuzat că deversează dejecţiile în lacul Colibița (n.r  – de fapt persoana care vorbește în videoclip spune, cu referire la deversarea dejecțiilor, că “la fel se întâmplă și la Colibița”). O altă acuzaţie este aceea că «asupreşte prin taxe şi impozite şi ameninţă locuitorii comunei».A reprodus doar câteva din afirmaţiile calomnioase şi denigratoare la adresa reclamantului.Aceste afirmaţii sunt tendenţioase şi făcute în mod evident în scop denigrator la adresa reclamantului. (…)În luna august 2023 pârâtul Boșutar Tiberiu a publicat un nou videoclip în care pârâtul  Moldovan Leontin face acuzaţii extrem de grave la adresa reclamantului. Acesta îl acuză pe primar «că ar fi furat 480 de maşini din (…) din care 82 de boliduri» şi că nu ar fi executat pedeapsa. Alţi doi amărâţi au făcut puşcărie pentru faptă. Afirmă că o altă persoană a vrut să se spânzure din cauza primarului. În continuare afirmă că reclamantul este «un gunoi» foloseşte alte cuvinte injurioase şi în final afirmă că  reclamantul este «un şerbăl din fundul Tureacului». (…)Împrejurarea că aceste videoclipuri au ajuns la cunoştinţa publicului este demonstrată şi de numărul de vizualizări şi comentarii.Atitudinea pârâtului Boșutar faţă de autorităţile locale, faţă de reprezentanţii ocolului silvic şi faţă de organele de politie, este inadmisibilă. Poliţiştii din I.P.J Bistrița-Năsăud sunt în opinia sa proşti şi merită 100 lei pe bucată, iar comandantul I.P.J Bistrița-Năsăud este «golan şi nemernic». Împrejurarea că pârâtul se prezintă ca fiind «activist» nu-i dă dreptul acestuia să calomnieze autorităţile locale şi să-i acuze în mod mincinos de comiterea unor infracţiuni grave”, a reținut instanța din cererea de chemare în judecată depusă de Doru Crișan.În acest context, edilul a subliniat că prin afirmaţiile denigratoare şi calomnioase la adresa sa, care i-au știrbit reputația și onoarea de care se bucură în rândul comunității al cărei primar este, i-au fost încălcate “în mod grosolan” drepturile nepatrimoniale.Pârâții au cerut și ei daune moraleDe cealaltă parte, pârâții au explicat motivele pentru care au intrat în război cu primarul Crișan.“În ce priveşte presupusele fapte denigratoare care ar viza fondul funciar, au precizat pârâţii că aceste discuţii vizează deopotrivă modalitatea de aplicare a legilor fondului funciar şi realizarea cadastrului general.În data de 17.05.2023, a avut loc şedinţa Consiliului Local al comunei Prundu Bârgăului, în cadrul căreia reclamantul, prin hotărâre de consiliu local, având la bază documentaţii inexacte, intenţionează să aprobe trecerea în domeniu public al comunei a unui teren în suprafaţă de 4177 mp, cu toate că în CF nr. 78 ###### Bârgăului, aferent imobilului teren, apar a fi proprietari cele 7 comune grănicereşti. Susţinerea lor a fost validată inclusiv de către Instituţia Prefectului Judeţului Bistrița-Năsăud care a avizat nefavorabil hotărârea de consiliu local în discuţie, fiind astfel abrogată prin HCL din 28.09.2023.La acea dată, încercând să discute cu reclamantul cu privire la proprietatea celor 4177 mp de teren, acesta a formulat o scrie de acuzaţi cu privire la Bălan Nicolae, în sensul că ar fi evazionist, lui Boșutar Tiberiu i-a spus că este braconier, iar lui Moldovan Teodor şi Moldovan Leontin le-a spus că ar fi doi fraţi criminali.La aceeaşi dată, primarul i-a zis lui (…), folosind un limbaj licenţios, faptul că ar întreţine relaţii sexuale cu soţia lui, iar apoi ar bate-o. Tot, în încercarea de a-i intimida, reclamantul i-a făcut lui Morariu Vasile plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, doar prin raportare la faptul că i-a arătat un extras din CF nr. 78 Prundu-Bârgăului de unde reiese calitatea de proprietar asupra terenului în discuţie a celor 7 comune grănicereşti.La data 22.05.2023, Bălan Nicolae a fost sesizat de către o parte din cetăţenii comunei Prundu Bârgăului cu privire la faptul că în urma măsurătorilor realizate în cadrul lucrărilor de cadastrare, o parte dintre cetăţenii comunei au pierdut din posesie terenurile pe care le dețineau dintotdeauna. Dovada acestui fapt fiind chiar numărul mare de contestaţii depuse în cadrul acţiunilor de cadastru general, respectiv aproximativ 1.750 de cereri de rectificare.În aceste condiţii, pătrunderea în incinta primăriei Prundu Bârgăului pentru a realiza un material pentru cetăţenii comunei nu poate reprezenta o conduită care să afecteze drepturile nepatrimoniale ale reclamantului, cu precădere în condiţiile în care acesta este preşedintele comisiei locale de fond funciar şi acesta este cel care supervizează lucrările de cadastru.În aceste condiţii, sub aspectul afirmaţiilor ce vizează aplicarea legilor fondului funciar şi a realizării lucrărilor de cadastru general, afirmaţiile făcute de către pârâţi au vizat calitatea reclamantului în ceea ce priveşte aceste domenii, iar îndatorirea acestuia, la acel moment era să spulbere orice îndoială cu privire legalitatea ce guvernează aceste activităţi în cadrul comunei, iar nicidecum să apeleze la acte şi acţiuni ce au scopul de a-l denigra.Mai apoi, în ceea ce priveşte acţiunile forestiere şi presupusele acte de prejudiciere a drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului, au arătat că, pârâtul Bălan Nicolae, în calitate de consilier local al comunei Prundu Bârgăului a fost sesizat de către cetăţenii comunei cu privire la o serie de fapte de furt de material lenos din pădurile administrate de comuna Prundu Bârgăului, reprezentată prin primar Crișan Doru. (…)Au menţionat că toate aceste acţiuni au fost filmate de către Boșutar Tiberiu, activist de mediu, au fost înregistrate, s-a sunat de fiecare dată la 112 şi de fiecare dată au avut alături de ei poliţia, poliţia criminalistică, precum şi inspectori de la garda forestieră care au întocmit dosare penale şi procese verbale de fraudă descoperită, faţă de care au arătat că dacă li se vor cere le vor pune la dispoziţia instanţei.În filmarea realizată de către Boșutar Tiberiu, se poate observa faptul că ei, împreună cu cetăţenii comunei, s-au deplasat la sediul ocolului silvic şi la primărie pentru a primi un punct de vedere cu privire la cioatele constatate, având în vedere faptul că aceste terenuri forestiere sunt administrate de comuna Prundu Bârgăului, reprezentată prin primar şi păzite de ocolul silvic, însă aceştia au refuzat să poarte un dialog cu ei  sau cu cetăţenii comunei.Prin urmare, presupusele «acuze» aduse reclamantului au fost formulate în contextul în care ei au dat curs sesizărilor făcute de cetăţeni, au constatat o serie de nereguli la regimul silvic, însă toate aceste nereguli au fost ignorate de către persoanele abilitate să ia măsuri, printre acestea aflându-se şi reclamantul.Atâta timp cât se discută despre o realitate a aspectelor constatate, necombătută de către primar, nu poate fi reţinută această victimizare a sa, cu precădere în contextul în care judecăţile de valoarea iterate au la bază neputința pârâţilor de a stopa tăierile ilegale de lemn, corelativ cu ignorarea acestor probleme cu care comunitatea se confruntă de către persoanele abilitate, inclusiv de către domnul Crișan Doru.Referitor la poluarea apei din râul Bistrița, au arătat pârâţii că între comuna Prundu Bârgăului şi Aquabis SA, s-a încheiat un contract de lucrări în vederea realizării reţelei publice de apă şi canalizare. Cu toate acestea, modalitatea de realizare a acestor lucrări este cu totul neadecvată, în condiţiile în care în râul Bistrița se deversează apele menajere şi de canalizare (şi nu numai) de la locuitorii comunei.Având în vedere dezastrul ecologic descoperit de o parte dintre cetăţenii comunei şi adus la cunoştinţa publică de către pârâţi, consideră că aceste apelative considerate ca fiind denigratoare de către reclamant reprezintă, în esenţă, un strigăt de ajutor al cetăţenilor care nu pot să aibă încredere că primarul ales de ei că va veghea la buna administrare a banului public şi va avea grijă ca toate lucrările realizate pe teritoriul comunei să fie conforme.Au arătat că ei au sesizat organele de poliţie cu privire la aceste constatări, însă până la acest moment nu au primit niciun document care să ateste stadiul cercetărilor.Faptul că reţeaua de apă a fost realizată de Aquabis SA fiind administrată de către aceştia, nu reprezintă o derogare de responsabilitate a primarului, cu precădere în condiţiile în care se discută despre o acţiune ce poluează râul ce străbate comuna. (…) a constatat că Aquabis SA poartă responsabilitatea acestui dezastru ecologic, reclamantul avea pârghiile legale de a solicita sancţionarea acestei conduite însă, acesta a ales să rămână în pasivitate.În ce priveşte apelativul «Mazăre de Bârgău», nu înțeleg care este motivul pentru care reclamantul a simţit că îi sunt lezate drepturile nepatrimoniale atâta timp cât este vorba despre o asociere realizată tot cu un edil care a făcut parte din acelaşi partid politic din care face parte şi reclamantul.Referitor la taxele şi impozitele stabilite la nivelul comunei Prundu Bârgăului, pârâtul Bălan Nicolae, precizează că nu a votat hotărârea de consiliu local de majorare a taxelor şi impozitelor de la nivelul comunei, proiectul de hotărâre fiind iniţiat de către reclamantul Crișan Doru.Privitor la referirea la trecutul infracţional al reclamantului, au precizat că pârâtul Moldovan Teodor a aflat informaţii cu privire la aspectele prezentate din relatările unei persoane care susţine că a fost condamnată pentru aceste fapte şi reclamantul «ar fi scăpat». Întrebarea adresată era cu titlu informativ, considerând că cetăţenii comunei trebuie să-şi cunoască liderul, iar acest lider şi-a asumat dezvăluirea unor informaţii ce ţin de viaţa sa privată la momentul la care şi-a depus candidatura”, a reținut instanța din întâmpinarea depusă la dosar de cei cinci pârâți.Totodată, patru dintre aceştia, respectiv Bălan, Morariu și frații Moldovan, au depus și o plângere reconvențională, în care au solicitat instanței să constate “constatate caracterul ilicit al faptelor săvârşite de către pârât faţă de ei; să dispună obligarea pârâtului la publicarea hotărârii care se va pronunţa într-un ziar de circulaţie naţională; să dispună obligarea pârâtului la plata în favoarea fiecărui pârât reclamant reconvenţional a sumei de 50.000 euro; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar”.Concret, pârâții s-au referit la jignirile aduse lor de către primarul Doru Crișan, unuia spunându-i că e braconier, altuia că e evazionist, celor doi fraţi că sunt criminali, iar unei alte persoane că, după ce întreţine relaţii intime cu soția, o bate, afirmaţie făcută folosind un limbaj indecent.“În mod evident, aceste afirmaţii au fost făcute exclusiv cu scopul de a-i denigra cu precădere în condiţiile în care ei se aflau în biroul primarului pentru a-l chestiona pe acesta cu privire la intenţia sa de a include în domeniul public al comunei Prundu Bârgăului o suprafaţă de teren care aparţine celor 7 comune grănicereşti, potrivit menţiunilor de CF, nicidecum exclusiv comunei Prundu Bârgăului”, a reținut instanța din plângerea reconvențională depusă de pârâți.În sprijinul afirmaţiilor lor, cei patru au depus la dosar și înregistrarea video discuţiei pe care a avut-o cu Doru Crișan, în care acesta a făcut afirmaţiile respective, afirmații care au fost auzite și de alte personae, o parte făcând parte din grupul care a intrat în biroul primarului, iar altele se aflau pe coridorul primăriei.Libertatea de exprimare dincolo de limitele bunului simț se plăteșteLa finalul procesului, instanța a admis că imaginea publică a primarului Crișan a fost afectată, însă i-a acordat daune morale în cuantum de doar 50.000 lei (10.000 euro) din cei 250.000 euro pe care acesta i-a cerut. De asemenea, Tiberiu Boșutar este obligat să șteargă de pe pagina sa de Facebook postările denigratoare la adresa lui Doru Crișan din lunile mai, iulie şi august 2023.În motivarea hotărârii, judecătorul cauzei subliniază că deși o persoană are dreptul la liberă exprimare, trebuie păstrată o decență a limbajului, astfel încât acesta să nu aducă atingere onoarei, demnităţii, reputaţiei şi imaginii publice altei persoane.„Este indiscutabil că fapta de a posta videoclipuri pe pagina rețelei de socializare Facebook îndeplinește exigența juridică privind «caracterul public» întrucât aceasta, prin natura sa, este destinată accesului public, în fața unui anumit număr de persoane. Mai mult, este evidentă intenţia pârâtului Boșutar Tiberiu ca aceste filmări live să ajungă la cunoştinţa numeroșilor utilizatori ai reţelei de socializare, martorul (…) declarând că, cei prezenţi, la rândul lor, le-au redirecționat pe paginile proprii de socializare.  Pe pagina „Legea codrului” doar pârâtul Boșutar Tiberiu poate posta mesaje şi videoclipuri, însă acestea pot fi vizualizate de orice persoană. Pârâtul era singura persoană care putea şi trebuia să modereze conversațiile, să păstreze o decență a limbajului şi tonului şi să aibă control asupra filmărilor postate, să aleagă dacă realizează transmisiunea live sau nu, însă, atitudinea sa a fost aceea de încurajare a celorlalţi pârâţi în a formula acuzaţii şi de a întreţine tonul violent al limbajului (prin folosirea termenilor de nemernic, gunoi, golan, dobitoc, incompetent). (…)Aşa cum se observă din conţinutul informaţiilor publicate pe pagina de socializare, acestea au vizat parţial transmiterea unor informaţii de interes public referitoare la tăierile ilegale de arbori sau poluarea apei râului Bistrița – informaţii de interes pentru locuitorii comunei, care trebuie cunoscute de către aceştia şi a căror prezentare, în sine, nu poate reprezenta o faptă delictuală şi nu poate atrage răspunderea patrimonială a pârâţilor.Având însă în vedere maniera de transmitere a informaţiei, tribunalul reţine că în jurisprudenţa CEDO s-a pus accentul pe dreptul opiniei publice de a fi informată cu privire la chestiunile ce prezintă un interes public, însă maniera de exercitare a acestui drept nu trebuie să aducă atingere drepturilor altei persoane, fiind necesară găsirea unei modalităţi de transmitere a informaţiei de interes public într-un limbaj adecvat, nesusceptibil de a aduce atingere onoarei, demnităţii, reputaţiei şi imaginii publice a persoanei la care fac referire.În cauza Lingens c. Austriei Curtea a reţinut că «limitele criticii admisibile sunt mai largi în privinţa unui om politic, vizat în această calitate, decât a unui individ obişnuit; spre deosebire de acesta din urmă, omul politic se expune în mod inevitabil şi conştient unui control strict al faptelor şi afirmaţiilor sale atât din partea ziariştilor cât şi a masei cetăţenilor. El trebuie prin urmare, să dea dovadă de o mai mare toleranţă». În această cauză Curtea a stabilit şi o distincţie foarte importantă între afirmarea unor fapte şi cea a unor judecăţi de valoare.Persoana ce exercită o funcţie publică, cum este cazul reclamantului, şi-a asumat odată cu dobândirea funcţiei şi formularea de critici şi adresarea de nemulțumiri la adresa activităţii sale publice, administrative. Aceste critici trebuie însă, să fie supuse anumitor limite atât cu privire la conţinut, cât mai ales cu privire la formă. Atâta vreme cât a aduce la cunoştinţa publicului, informaţii de interes general, informaţii ce interesează comunitatea locală garantează exercitarea dreptului la liberă exprimare, depăşirea limitelor libertăţii de exprimare prin cuvintele folosite şi modul de formulare a ideilor, judecăților de valoare, se impune a fi sancţionată.De asemenea, dacă judecățile de valoare emise nu au o bază factuală suficientă, chiar emise la adresa unei persoane ce exercită o funcţie publică, şi prin aceasta se aduce atingere drepturilor acestei persoane, se pot depăşi limitele dreptului la liberă exprimare. (…)În cazul dedus judecăţii, pârâţii au dat de înţeles că reclamantul, în calitatea sa oficială a permis săvârşirea unor infracţiuni, precum ar fi suprapunerea parcelelor prin cadastrarea localităţii, tăierile ilegale de arbori şi nu a gestionat suficient de bine contractul încheiat cu societatea care a realizat conductele de apă (Aquabis), astfel încât s-a ajuns la poluarea râului Bistrița şi a lacului (…). De asemenea, pârâţii au dat de înţeles că o persoană care în trecut a săvârşit o multitudine de infracţiuni de furt (480 de autovehicule), a influenţat rezultatul anchetei penale astfel încât o altă persoană a executat în locul acestuia pedeapsa, determinând-o să recurgă la un gest extrem, precum sinuciderea, a ajuns primar şi conduce comuna Prundu Bârgăului.De asemenea, expresiile «hoţ, golan, gunoi, dobitoc, incompetent, nemernic, infractor, şerbăl din fundul Tureacului», asocierea cu un alt primar care a fost condamnat pentru comiterea mai multor infracţiuni, prin folosirea sintagmei «Mazăre de Bârgău», sunt de natură să aducă atingere nu doar onoarei, dar şi demnităţii, reputaţiei şi imaginii publice a reclamantului, nefiind necesare în demersul aducerii la cunoştinţă a unor eventuale disfuncționalități în exercitarea funcţiei publice deţinute de reclamant. Deci interesul public nu justifică utilizarea lor, acesta putând fi realizat prin limitarea persoanei care doreşte să aducă informaţii la cunoştinţa publicului la cuvinte şi expresii decente.Dacă a aduce la cunoştinţa publicului informaţii referitoare la cadastrarea localităţii, tăierile ilegale de arbori şi poluarea apei reprezintă o acţiune legitimă de transmitere a unor informaţii de interes public şi de a emite judecăţi de valoare cu privire la activitatea desfăşurată de reclamant, a aduce unei persoane publice acuzaţii de a fi permis săvârşirea unor fapte penale, cu ocazia îndeplinirii atribuţiilor sale oficiale, fără dovezi ori trimiteri la situaţii concrete, fără o bază factuală solidă, este de natură să aducă acestei persoane un prejudiciu de imagine, să lezeze onoarea şi demnitatea acestei persoane. De asemenea, a folosi în raport cu o persoană şi în special, în raport cu o persoană ce exercită o funcţie publică, noţiunile «hoț, golan, gunoi, dobitoc, incompetent, nemernic, infractor, şerbăl din fundul Tureacului, Mazăre de Bârgău», este de natură a leza demnitatea acestuia şi a aduce prejudicii de imagine. Comentariile făcute de pârâţi în înregistrările postate de pârâtul Boșutar Tiberiu şi chiar de acesta personal, în limitele arătate, nu reprezintă o critică rezonabilă la adresa activităţii reclamantului, de primar şi nu pot forma convingerea că au fost formulate cu bună credinţă. Dimpotrivă, convingerea instanţei că atitudinea subiectivă a pârâţilor este de a aduce acuze reclamantului, care să lezeze imaginea acestuia şi să aducă atingere demnităţii persoanei vizate.Din starea de fapt prezentată, rezultată din lipsa unei baze factuale solide pentru judecăţile de valoare exprimate, lipsa de bună credinţă a pârâţilor în formularea acestor judecăţi de valoare, lipsa unui scop legitim urmărit, din cuvintele folosite de pârâţi la adresa reclamantului, rezultând fapta ilicită săvârşită de aceştia care este de natură a aduce atingere atât onoarei, demnităţii, cât şi reputaţiei şi imaginii reclamantului. Prin această faptă, pârâţii au creat un prejudiciu al imaginii publice a reclamantului. (…)În speţă, instanţa apreciază că expresiile şi cuvintele folosite de pârâţi în conţinutul postărilor de pe pagina de Facebook – Legea codrului, au fost de natură de a-i afecta reclamantului nu doar demnitatea – în componenta referitoare la onoarea şi reputaţia sa –ci şi imaginea sa publică.Referitor la  atingerea adusă vieţii private, tribunalul reţine că, potrivit art. 71 din Codul Civil, orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private. Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75. Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum şi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.Singura postare care ar avea legătură cu viaţa privată a reclamantului este cea referitoare la comiterea unor infracţiuni de furt, însă aceasta, pe lângă faptul că nu s-a bazat pe documente sau informaţii din viaţa privată a acestuia, a fost făcută tot în contextul funcţiei publice pe care o persoană care ar fi săvârşit anumite fapte penale a ajuns să fie ales.Prin urmare, sub acest aspect cererea reclamantului apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă, afirmaţiile făcute de pârâtul Moldovan Leontin şi distribuite public de pârâtul Boșutar Tiberiu fiind evaluate sub aspectul celorlalte încălcări ale drepturilor nepatrimoniale, la demnitate şi imagine publică.Ca urmare, în baza dispoziţiilor art. 252 raportat la art. 253 litera b şi c Cod civil va constata caracterul ilicit al faptelor pârâţilor prin care s-a adus atingere onoarei, reputaţiei reclamantului şi dreptului la imagine publică, astfel cum au fost descrise anterior şi îi va obliga să se abţină, pe viitor, să mai săvârșească fapte de aceeaşi natură, indiferent de mijloace şi să şteargă de pe reţeaua de socializare Facebook postările denigratoare la adresa reclamantului din lunile mai, iulie şi august 2023.Fapta ilicită a pârâţilor în modalitatea reţinută anterior a produs reclamantului pârât un prejudiciu suficient de grav pentru a da naştere dreptului la reparaţie.În cuantificarea despăgubirilor acordate, echitatea este un criteriu fundamental consacrat de doctrină şi jurisprudenţă. Din acest punct de vedere, stabilirea unor asemenea despăgubiri implică şi o doză de aproximare, însă instanţa trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit şi despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferinţele morale, fără a se ajunge însă în situaţia îmbogăţirii fără just temei.Ceea ce trebuie în concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despăgubirea ce vine să compenseze acest prejudiciu şi să aducă acea satisfacţie de ordin moral celui prejudiciat. (…)Mărimea prejudiciilor nepatrimoniale trebuie apreciată în alt mod decât cele patrimoniale, pentru că repararea daunelor morale este şi trebuie înţeleasă într-un sens mai larg, nu atât ca o compensare materială, care fizic nici nu este posibilă, ci ca un complex de măsuri nepatrimoniale şi patrimoniale, al căror scop este acela ca, în funcţie de particularităţile situaţiei, să ofere o anumită satisfacţie de natură morală, cu efect reparatoriu, pentru lezarea produsă unor valori şi drepturi nepatrimoniale.Sumele acordate cu titlu de daune morale persoanelor vătămate prin fapte ilicite reprezintă o compensare a suferinţelor sau traumelor fizice şi psihice suferite de acestea sau a disconfortului produs acestora în orice fel, raportat la stilul şi la condiţiile de viaţă ale acestora; fără însă ca, prin cuantumul acestor despăgubiri, sumele acordate să reprezinte o îmbogăţire fără justă cauză a persoanelor care beneficiază de acestea.Raportat la ansamblul împrejurărilor cauzei aşa cum acestea au fost prezentate în paragrafele anterioare, tribunalul apreciază că un cuantum rezonabil al acestei reparaţii în constituie suma de  50.000 lei daune morale, pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat reclamantului pârât, ca urmare a încălcării drepturilor anterior arătate.Este de subliniat şi faptul că hotărârea judecătorească, prin ea însăşi, are menirea de a repara alături de suma acordată, prejudiciul moral cauzat”, se arată în motivarea instanței.Comportament și limbaj nedemn de un primarNici primarul Doru Crișan nu a scăpat de penalizare. E drept, una semnificativ mai mică, el fiind obligat de instanță să plătească doar câte 2.500 lei fiecărei persoane pe care a dat-o în judecată în prezentul dosar. Adică un total de 12.500 lei.“Dacă primarul este o persoană publică, biroul său nu constituie în sine un loc public, fiind un spaţiu administrativ al instituţiei primăriei, în care acesta îşi exercită atribuţiile, accesul fiind strict limitat la zilele de audiențe sau în alte situaţii. Potrivit dispoziţiilor art. 184 litera c din Codul penal, care reglementează noţiunea de «aptă săvârşită în loc public», se înţelege şi fapta săvârşită într-un loc neaccesibil publicului, însă cu intenţia ca fapta să fie auzită sau văzută şi dacă acest rezultat s-a produs faţă de două sau mai multe persoane. Afirmaţiile făcute în biroul său de către reclamantul pârât reconvenţional au produs acest efect, care s-a propagat în comunitatea locală astfel încât «au avut un impact negativ asupra pârâţilor, pentru că s-a spus că aceste persoane nu pot reprezenta comunitatea», potrivit declaraţiei martorului (…). Astfel, deşi biroul primarului nu constituie un loc public, el a dobândit această calitate, prin aceea că de faţă au fost mai mult de două persoane, iar fapta a fost săvârşită cu intenţia de a fi văzută şi auzită de două sau mai multe persoane.Prejudiciul adus pârâţilor reclamanţi reconvenționali este un prejudiciu de imagine și constă în faptul că, prin imputarea celor afirmate «în public», în sensul dispoziţiilor art. 184 litera c din C.pen., reclamantul pârât a reușit să contureze, în opinia publicului, o percepție negativă asupra reputației acestora, cu atât mai mult cu cât unul dintre ei (Bălan Nicolae) deţinea funcţia de consilier local. Potrivit declaraţiei martorului (…), din cauza discreditării pârâtul reclamant Bălan Nicolae, candidatura acestuia pentru funcţia de primar, la alegerile locale din anul 2024 a avut de suferit, înregistrând un rezultat inferior celui de la alegerile precedente (…).Tribunalul reţine că afectarea negativă pe plan psihic a celor patru reclamanţi reconvenționali rezidă din materialitatea faptei ilicite săvârşite de reclamantul pârât, astfel cum a fost descrisă anterior, gravitatea ei fiind de natură să justifice acordarea unei satisfacții echitabile. (…)Tribunalul constată că afirmațiile formulate de reclamantul pârât la adresa pârâţilor reclamanţi reconvenționali, în loc public şi din postura sa, de edil al comunei, au fost de natură să aducă atingere onoarei şi reputaţiei acestora, consecința afirmațiilor jignitoare ale reclamantului fiind şi lezarea dreptului la imagine al pârâţilor reclamanţi, drept fundamental protejat atât de Constituție, cât și de codul civil. Curtea Constituțională a statuat (…) că demnitatea umană este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce impune fiecărui membru al societății, un comportament de respect, fiind interzisă atitudinea umilitoare sau degradantă.În cauza de față a fost dovedită fapta ilicită a reclamantului pârât, faptă care nu se înscrie în limitele unei normale exercitări a dreptului la libera exprimare, dat fiind că aceasta nu trebuie să fie de natură a încălca drepturile altor persoane.Existența faptei ilicite a determinat un prejudiciu în persoana pârâţilor reclamanţi reconvenționali, între cele două elemente care conturează răspunderea civilă delictuală existând, în mod evident, o legătură de cauzalitate.Cu privire la cuantumul prejudiciului moral, tribunal reţine că acesta trebuie să acorde o compensaţie echitabilă, în concordanță cu practica în materie și ținând cont de jurisprudența C.E.D.O în sensul de a respecta criteriul general potrivit căruia, despăgubirile trebuie să reprezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, cât și intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.Sub acest aspect, tribunalul reţine că postarea efectuată de pârâtul Boșutar Tiberiu a fost transmisă în direct, pe pagina de socializare, cu acordul pârâţilor reclamanţi, astfel încât pentru această faptă se va reţine culpa concurentă a acestora, potrivit dispoziţiilor art. 1371 al. 1 Cod civil, urmând să fie avută în vedere la individualizarea daunelor morale.Prin urmare, în baza dispoziţiilor art. 252 raportat la art. 253 litera c Cod civil, tribunalul va constata caracterul ilicit al faptelor reclamantului pârât prin care s-a adus atingere onoarei, reputaţiei şi dreptului la imagine al pârâţilor reclamanţi reconvenţional, astfel cum au fost descrise anterior, iar în baza dispoziţiilor art. 1357 coroborat cu art. 1371 al. 1 Cod civil îl va obliga să achite daune morale, în cuantum de 2.500 de lei, pentru fiecare în parte”, se arată în motivarea instanței.Sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud nu este definitivă și a fost atacată cu apel de toți cei implicați în această cauză, procesul mutându-se la Curtea de Apel Cluj.