Tânăra din Galații Bistriței, acuzată de înșelăciune în mai multe dosare, condamnată și de judecătorii din Târgu Mureș! De data asta a ajuns după gratii

Acesta nu este singurul dosar instrumentat de procurorii bistrițeni, tânăra fiind trimisă în judecată, în 2022, într-un alt dosar care se judecă la Bistrița, tot pentru înșelăciune. Anul trecut a fost condamnată definitiv la un an și două luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere, de Curtea de Apel Cluj, într-un alt dosar în care a fost acuzată de tot înșelăciune, dosar instrumentat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.VEZI AICI:Tot anul trecut, Cotuț Alexandra Bianca a fost trimisă în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, pentru trafic de influență, cu acord de recunoaștere a vinovăție, care însă a fost respins de instanță. Procurorii au atacat sentința cu apel, iar cauza s-a mutat la Curtea de Apel Târgu Mureș, instanța anunțând că va pronunța sentința în data de 4 februarie. Acest caz vi-l vom prezenta, în curând, într-un alt articol.“Împrumut” de la un IFN ce nu exista în realitate și o “garanţie” de zeci de mii de lei depusă în contul personal al șarlataneiDar să revenim la dosarul în care luna aceasta a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel Târgu Mureș.Așa cum spuneam mai sus, Cotuț Alexandra Bianca a fost acuzată de înșelăciune, faptă comisă în anul 2024.Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, totul a început în noiembrie 2024, când administratoarea Casa Secuiului Food SRL – firmă cu sediul în București care deține pe raza județului Harghita trei magazine „La doi paşi” prin sistem franciză contractată de la Metro Cash& Carry – avea nevoie urgentă de obţinerea unui credit, în vederea achiziţionării de mărfuri. La acea vreme, Cotuț Alexandra Bianca era angajata Metro Cash & Carry, în calitate de agent comercial, și o cunoștea pe administratoare de circa un an, cele două întâlnindu-se aproape săptămânal.Aflând că administratoarea avea nevoie disperată de un credit bancar, bistrițeanca s-a gândit că e cazul să profite de necazul acesteia. Drept urmare i-a propus o altă variantă: să împrumute banii – 270.000 lei, cât avea nevoie să achiziționeze mărfuri – de la un IFN din Bistrița, credit pentru care însă trebuia să depună o garanție de 50.000 lei, pe care ar fi urmat să o recupereze în câteva zile, după ce i-ar fi intrat banii în contul firmei. Cum nu a văzut o altă cale de reușită, administratoarea a acceptat, în condițiile în care relațiile profesionale pe care le-a avut cu Cotuț au fost până atunci ireproșabile. Bistrițeanca s-a dovedit a fi însă o șarlatană de categorie grea. Astfel, administratoarea a depus cei 50.000 lei în contul IFN-ului, care de fapt era contul personal deținut de Cotuț Alexandra Bianca. Evident, împrumutul de 270.000 lei nu l-a mai văzut vreodată. Mai mult decât atât, avea să afle curând că, IFN-ul respectiv nici măcar nu exista în realitate.“În cursul lunii noiembrie 2024, persoana vătămată (…) a intenţionat din nou să acceseze o linie de credit de la Metro Cash & Carry (…) pentru a putea aproviziona magazinele pe care le administrează, în perioada sărbătorilor de iarnă.La finalul lunii noiembrie 2024, cererea persoanei vătămate (…) pentru acordarea unei linii de credit a fost refuzată, iar, cu ocazia unei discuţii telefonice cu inculpata Cotuț Alexandra Bianca, care cunoştea situaţia economică a firmei S.C. Casa Secuiului Food S.R.L. şi refuzul cererii de creditare, purtată prin intermediul postului telefonic (…), aceasta din urmă s-a oferit să ajute persoana vătămată în obţinerea unui credit. Pentru a câştiga încrederea persoanei vătămate, inculpata a arătat că a lucrat în trecut la o instituţie nebancară, respectiv MICRO BUSINESS IFN, astfel că îi poate convinge să-i acorde un credit. Pentru a crea aparenţa unei operaţiuni sigure şi profesionale, inculpata i-a cerut persoanei vătămate (…) mai multe documente ale firmei, pentru a verifica eligibilitatea firmei.În acest context, persoana vătămată a fost de acord cu propunerea inculpatei Cotuț Alexandra Bianca, iar, la data de 05.12.2024, i-a furnizat acesteia informaţiile şi documentele solicitate pentru a putea verifica dacă firma pe care o administrează se încadrează în criteriile de creditare.În cursul aceleaşi zile, inculpata Cotuț Alexandra Bianca a contactat-o telefonic pe persoana vătămată (…), ocazie cu care a informat-o că se încadrează să acceseze un credit în valoare de maxim 270.000 lei, dar, pentru a putea accesa creditul solicitat, trebuie să depună o sumă de bani în valoare de 50.000 lei, reprezentând fondul pentru C.A.R, fond care îi va fi returnat după câteva zile de la încheierea contractului de creditare, contractul urmând a se încheia după ce va depune banii în fondul de garantare.La data de 08.12.2024, inculpata Cotuț Alexandra Bianca a contactat persoana vătămată (…), prin mesaj text, prin intermediul aplicaţiei WhatsApp, care avea asociat postul telefonic (…) şi s-a prezentat, în fals, ca fiind XX, angajată a instituţiei nebancare M&F CAR IFN S.A, unitate de la care persoana vătămată a solicitat accesarea creditului, ocazie cu care i-a furnizat contul bancar cu IBAN: RO15CECEB(…), solicitând să transfere garanția în valoare de 50.000 lei, în acest cont, precizând că beneficiarul contului este M&F CAR IFN S.A, cu sediul social în mun. Bistrița, Piaţa. Morii, nr. (…), jud. Bistrița-Năsăud.Potrivit verificărilor efectuate de organele de cercetare penală, se reţine că, în realitate, contul bancar furnizat aparţine inculpatei, iar M&F CAR IFN S.A. nu există, nefiind înregistrat în cadrul Registrului Comerţului. Pe cale de consecinţă, nu există nicio angajată a IFN-ului care să poarte numele de XX, ci acestea reprezintă nume şi calităţi mincinoase folosite la săvârşirea infracţiunii.La data de 09.12.2024, în jurul orei 10:22, (…) a efectuat un transfer bancar în valoare de 50.000 lei din contul firmei S.C. Casa Secuiului Food S.R.L cu IBAN RO56RNCB015(…), în contul bancar cu IBAN RO15CECE(…), aparţinând inculpatei, crezând astfel că depune garanţia pentru creditul solicitat în contul instituţiei M&F CAR IFN S.A.După efectuarea plăţii, persoana vătămată a transmis dovada efectuării tranzacţiei către inculpată, care se folosea în continuare de numele mincinos de XX şi de calitatea mincinoasă de angajat al M&F CAR IFN S.A, împrejurare în care inculpata i-a promis persoanei vătămate că, imediat după ce încasează banii, se va genera contractul pe care îl va trimite pe e-mail împreună cu factura, iar, ulterior, va efectua transferul creditului solicitat, garantând că, până la sfârşitul zilei de 09.12.2024, creditul solicitat va fi virat în contul firmei”, se arată în rechizitoriu.Dată pe mâna polițieiImediat după ce s-a văzut cu cei 50.000 de lei în cont, Cotuț Alexandra Bianca s-a dus ață la CEC Bank din Târgu Mureș, oraș în care locuia, potrivit anchetatorilor, fără forme legale, și a ridicat suma de 49.400 lei. Cei 270.000 de lei pe care administratoarea Casa Secuiului Food SRL îi aștepta, nu au intrat însă în conturile firmei. Drept urmare, a doua zi, respectiv pe 10 decembrie, femeia merge la CEC să vadă care e situația transferurilor și află că, de fapt, contul în care a trimis “garanția” aparţine bistrițencei. În aceeaşi zi, administratoarea se deplasează la Bistrița să caute IFN-ul pentru a rezolva problema. Numai că, IFN-ul ia-l de un de nu-i, și și-a dat seama că a luat țeapă. Drept urmare s-a dus la poliție, unde a depus și o plângere penală.“Întrucât persoana vătămată nu a încasat creditul solicitat, la data de 10.12.2024, a contactat-o din nou pe inculpată (prin postul telefonic pretins a fi folosit de XX), iar aceasta i-a trimis prin WhatsApp un ordin de plată, aparent emis de către CEC Bank, din care rezulta că suma de 270.000 lei ar fi fost transferată în contul firmei S.C. Casa Secuiului Food S.R.L.Astfel, persoana vătămată s-a deplasat la bancă pentru a verifica situaţia transferurilor şi a constatat că suma de bani nu a intrat în cont, ocazie cu care a aflat şi că suma de bani cu destinaţia de fond de garantare a fost transferată într-un cont bancar, aparţinând inculpatei Cotuț Bianca Alexandra, iar dovada plăţii era falsă. Ulterior, persoana vătămată (…) s-a deplasat la adresa indicată de către inculpata Cotuț Alexandra Bianca, ca fiind sediul instituţiei nebancare M&F CAR IFN S.A., constatând că adresa respectivă nu există.Împrejurarea că S.C M&F CAR IFN S.A nu există rezultă atât din procesul-verbal încheiat de către organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare la data de 10.12.2024, ca urmare a accesării motorului de căutare Google şi a verificărilor efectuate în bazele de date specifice ale Poliţiei Române, dar şi din certificatul constatator nr. 56749 din data de 13.01.2025 al Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, care atestă că nu s-a identificat niciun profesionist înregistrat în registrul central computerizat al comerţului sub numele de M&F CAR IFN S.A.De asemenea, din datele financiar bancare obţinute în cauză, s-a stabilit că titularul contului cu IBAN RO15CECEB(…) este inculpata Cotuț Alexandra Bianca (…), iar postul telefonic cu nr. (…), este utilizat de inculpată în perioada comiterii faptei”, au mai arăta procurorii.Condamnare cu executare! Instanța de fond: Tipar infracţional constant! “Un stil de viaţă” din săvârşirea de infracţiuniÎn timpul judecății care s-a derulat pe fond la Judecătoria Târgu Mureș, ca să scape cu o pedeapsă mai mică, având în vedere că deja avea o condamnare la activ, Cotuț Alexandra Bianca și-a recunoscut faptele și a cerut să fie judecată în procedură simplificată, solicitare admisă de instanță. În atare condiții, la final inculpata a beneficiat de o reducere cu o treime a pedepsei, instanța mureșeană condamnând-o pentru infracțiunea comisă la doar un an și 10 luni de închisoare. Bineînțeles, Cotuț a sperat să fie tot una cu suspendare, numai că instanța a ținut cont și de condamnarea definitivă a Curții de Apel Cluj, dar mai ales de apucăturile ei infracționale, astfel că a decis ca pedeapsa rezultantă – de 2 ani, 2 luni şi 20 zile închisoare – să fie executată în regim de detenție.“Astfel, sub aspectul gravității faptei, se reţine că inculpata a dat dovadă de o lipsă totală de scrupule, profitând de impasul financiar în care se afla societatea deţinută de persoana vătămată şi nevoia urgentă de a obţine lichidităţi pentru a putea aproviziona magazinul pe care îl administra în perioada sărbătorilor de iarnă, a indus-o în eroare pe aceasta din urmă, prin folosirea de nume şi calităţi mincinoase, atestând în mod nereal că va intermedia obţinerea unui credit de 270.000 lei de la o societate nebancară, ce nu exista în realitate, convingând-o pe victimă să-i vireze în contul bancar suma de 50.000 lei, cu titlu de garanţie/fond.Prin prisma activităţii lucrative desfăşurate, cunoscând situaţia financiară dificilă a victimei, inculpata s-a oferit să o «ajute» în obţinerea unei finanţări, în realitate urmărind însuşirea sumei de 50.000 lei, solicitată cu titlu de garanţie. Instanţa constată că persoana vătămată făcea parte din anturajul inculpatei de minimum un an, fapt de natură să explice credulitatea exacerbată de care a dat dovadă victima şi confortul psihic resimţit la momentul transferului celor 50.000 lei, fără o prealabilă verificare a societăţii nebancare pretinse beneficiare.Instanţa observă că întreg periplul conduitei infracţionale a inculpatei este de natură să releve lipsa totală de inhibiţie infracţională de care aceasta a dat dovadă şi absenţa oricăror temeri cu privire la suportarea vreunor consecinţe ale comportamentului său, chiar dacă riscul ca fapta sa să fie identificată nu era unul de neglijat, modalitatea profesionistă de operare şi minuţiozitatea inculpatei în alegerea victimei tocmai din rândul persoanelor aflate într-o situaţie disperată (stare de natură să reducă vigilenţa de care ar fi putut da dovadă, transformând-o într-o naivitate şi neglijenţă, de care autorul unei fapte de înşelăciune nu poate decât să profite în realizarea planului său infracţional) creionând specializarea inculpatei în comiterea acestui gen de fapte.Se are în vedere faptul că prejudiciul material generat persoanei vătămate a fost unul însemnat, în cuantum de 50.000 lei, care nu a fost reparat până în prezent, suma de bani nefiind găsită în posesia inculpatei. Totodată, susţinerile inculpatei în tot cursul procesului penal că a încercat împăcarea cu persoana vătămată, respectiv restituirea sumei de bani sustrase nu sunt susţinute de probe, iar motivele diverse invocate de apărare pentru care aceste iniţiative nu au avut succes nu sunt credibile, în aprecierea instanţei toate aceste alegaţii fiind făcute de inculpată, personal şi prin apărător ales, pentru a beneficia de clemenţa instanţei prin dispunea faţă de aceasta a unei măsuri preventive mai blânde şi, în final, a unei soluţii pe fondul cauzei favorabile, intenţia de reparare a prejudiciului şi împăcare cu persoana vătămată nefiind una reală.Cât privește periculozitatea infractorului, instanţa apreciază că trebuie analizate atât aspectele care caracterizează persoana inculpatului anterior săvârşirii faptei ce face obiectul cauzei, pentru a se stabili dacă este vorba de o persoană cu predispoziţie spre adoptarea unui comportament infracțional, cât și aspectele care rezultă în privinţa inculpatului din conduita ulterioară a acestuia, pentru ca atât cuantumul pedepsei, cât şi modalitatea de executare să ducă la atingerea scopului sancţionator și preventiv al acesteia, la îndeplinirea funcțiilor pedepsei.În acest sens, din datele aflate la dosar, se constată că inculpata este cetăţean român, în vârstă de 30 de ani, stare civilă – necăsătorită, studii – liceale, având anterior supunerii sale măsurii preventive privative de libertate ocupaţia de farmer în cadrul Metro Cash & Carry (…), aşadar, se poate reţine că inculpata oferă indiciile unei persoane aparent integrate din punct de vedere social şi profesional.Instanţa observă că, deşi imaginea inculpatei în societate apare ca fiind incompatibilă cu cea a unui infractor, potrivit caracterizărilor aflate la dosar (…), aceasta fiind descrisă de către cunoscuţi ca o persoană echilibrată, cu valori morale deosebite, având un comportament responsabil în societate, ireproşabil în relaţia cu ceilalţi şi un puternic simţ al dreptăţii, analizând persoana inculpatei prin raportare la trecutul său infracţional, se constată că fapta penală cercetată în prezenta cauză nu este una singulară în parcursul existenţial al acesteia. (…)Cu toate că inculpata beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor eventuale hotărâri definitive de condamnare cu privire la aceste ultime fapte, existența altor dosare penale în care aceasta este cercetată pentru săvârșirea unor infracţiuni de aceeaşi natură cu cea cercetată în cauză, dar şi pentru săvârşirea altor infracţiuni, este de natură să genereze cel puţin suspiciunea rezonabilă că, în concret, conduita socială inculpatei este una constantă din perspectiva valenţelor sociale negative, aceasta menţinându-se în sfera ilicitului penal, în special în sfera faptelor penale contra patrimoniului şi dovedind specializare în comiterea acestei categorii de fapte.Aşadar, figura ideală pe care inculpata o afişează în societate, din nefericire este una aparentă şi reprezintă doar un paravan al infractorului din sfera faptelor de această natură, ce propagă în societate o imagine pozitivă, dar care, în realitate, nu îl reprezintă fiind tocmai cea care fundamentează încrederea victimelor faptelor de înşelăciune în persoana acestuia şi facilitează inducerea lor în eroare.Chiar dacă atitudinea inculpatei în final în faţa instanţei a fost una de recunoaştere a infracţiunii săvârşite, nu poate fi pierdut din vedere faptul că inculpata a avut o atitudine oscilantă la începutul procesului penal, invocând chiar că banii au ajuns din eroare la aceasta şi că intenţionează să-i restituie persoanei vătămate, aceasta remitere neavând loc în concret. Aşadar, instanţa apreciată că poziţia finală a inculpatei de recunoaştere a faptei în faţa judecătorului a fost una firească în condiţiile în care inculpata a fost pus în faţa evidenţei conduitei sale infracţionale, ca urmare a poziţiei sale de recunoaştere, aceasta beneficiind de reducerea limitelor de pedeapsă şi nu i se va putea acorda o prevalenţă mai mare decât circumstanţelor reale privitoare la fapta săvârşită şi celor personale ale inculpatei. (…)Instanţa are în vedere că, deşi este lipsită de antecedente penale, inculpata nu se află în faţa unei abateri izolate, ci în faţa unei conduite constante de încălcare a normelor penale ce proteguiesc aceeaşi valoare socială, respectiv patrimoniul persoanei, iar repetitivitatea adoptării unei conduite infracţionale de aceeaşi natură şi caracterul concurent al celor două fapte pentru care urmează a fi pronunţată pedeapsa rezultantă a închisorii imprimă un grad ridicat de pericol social faptelor sale.Totodată, nu poate fi pierdut din vedere nici faptul că inculpata mai este cercetată în alte două dosare penale aflate pe rolul Judecătoriei Bistrița şi pe rolul Tribunalului Mureş (astfel cum au fost indicate supra), fapt ce creionează, cel puţin la nivel de suspiciunea rezonabilă, un tipar infracţional constant, inculpata făcând „un stil de viaţă” din săvârşirea de infracţiuni.De asemenea, faptul că inculpata este şcolarizată având studii liceale şi o inteligenţă peste medie ca urmare a impresiei lăsate judecătorului în urma comunicării cu aceasta în sala de judecată, în aprecierea instanţei, reprezintă o circumstanţă personală de natură să agraveze conduita acesteia şi nu oferă nicio garanţie a şanselor sale de reintegrare socială în lipsa executării efective a pedepsei, dat fiind că, pe de-o parte, în sarcina inculpatei se reţine că avea capacitatea intelectuală de a înţelege consecinţele faptelor sale, încă, cu toate acestea a ales deliberat calea ilicită, inteligenţa cognitivă de care dă dovadă, nefiind însoţită şi de o inteligenţă morală, astfel, nu se poate reţine în favoarea acesteia că din punct de vedere intelectual/cognitiv nu înţelege pe deplin consecinţele unei fapte penale.Mai mult, de cealaltă parte, având în vedere capacitatea sa intelectuală, instanţa reţine că inculpata nu a comis infracţiunile pentru care urmează a fi pronunţată pedeapsa rezultantă din lipsă de opţiuni, în lipsa unor alternative reale de a-şi asigura subzistenţa, respectiv dintr-o necesitate extremă, ci pentru că preferă această modalitate de viaţă, o consideră mai rentabilă decât munca licită, fiind imaginea infractorului care, deşi are potenţial de reuşită, acest potenţial îl investeşte în direcţii ilicite, aşa-numitul «inteligent deviant» care nu-şi foloseşte inteligenţa în scopuri licite, ci ilicite sau «delincvent oportunist», fapt ce indică un coeficient de risc extrem de ridicat în reiterarea conduitei infracţionale şi în viitor, în lipsa unui răspuns ferm din partea organelor judiciare.Aşadar, nu doar faptele în sine atribuie o nuanță gravă conduitei inculpatei, ci faptul că au fost săvârşite de o persoană cu suficiente resurse intelectuale şi profesionale pentru a reuşi în societate, fiind cu atât mai regretabil că nu constrângerea sau lipsa de alternative au determinat-o pe inculpată să comită faptele, ci propria alegere de a-şi folosi inteligenţa în scop ilicit, în loc să-şi valorifice capacităţile pentru o viaţă în limitele legii şi productivă, inculpata preferând calea facilă a infracţiunii, ceea ce denotă nu doar dispreţ faţă de lege, ci şi o irosire deliberară a propriului potenţial, la acest moment, lăsată în libertate, inculpata neputând oferi nicio garanţie că nu va reitera conduita de natura celei pentru care urmează a fi pronunţată o soluţie de condamnare în prezenta cauză, câtă vreme prezenta faptă a fost comisă ulterior repunerii sale în libertate de sub măsura arestării preventive la care a fost supusă iniţial într-un alt dosar penal.Prin urmare, având în vedere circumstanţele reale ale faptelor de înşelăciune pentru care urmează a fi pronunţată pedeapsa rezultantă, dar şi persoana inculpatei, instanţa apreciază că scopul pedepsei nu poate fi atins printr-o măsură de clemenţă. O nouă suspendare sub supraveghere a executării pedepsei ar fi percepută de către inculpată ca o lipsă de fermitate şi ar încuraja perseverenţa în săvârşirea de noi infracţiuni atât de către aceasta, cât şi de către alte persoane.Pe cale de consecinţă, apreciind că ordinea juridică trebuie să protejeze patrimoniul persoanei, circumstanţele reale ale faptelor inculpatei şi persoanei acesteia nejustificând un tratament sancţionatoriu tolerant din partea organelor judiciare, în ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei rezultante în cazul inculpatei, instanţa va dispune executarea pedepsei rezultante aplicate în regim de detenţie, apreciind că numai în acest mod scopul represiv, educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins”, arată Judecătoria Târgu Mureș în motivarea sentinței.Curtea de Apel: A profitat cu nonşalanţă de relaţiile sociale doar pentru a-şi asigura un venit ilicit! Nu există şanse de îndreptare a comportamentului fără executarea pedepsei în regim de detenţieSentința nu a fost definitivă, astfel că a fost atacată de inculpată la Curtea de Apel Târgu Mureș, dar fără succes, instanța apreciind că “aceasta a fost în mod corect reţinută de către instanţa de fond, pornind de la conţinutul materialului probator administrat pe parcursul desfăşurării procesului penal, astfel că hotărârea primei instanţe nu comportă niciun fel de critică, fiind justă soluţia la care s-a oprit judecătoria”. Totodată, judecătorii de la instanța superioară ajung și ei la concluzia că nu există şanse de îndreptare a comportamentului înculpatei fără executarea pedepsei în regim de detenţie.„Pentru a face o asemenea apreciere, instanţa de control judiciar consideră că din conţinutul materialului probator administrat, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că inculpata se face vinovată de comiterea faptei penale reţinute în sarcina sa. De altfel, inculpata a recunoscut fără rezerve comiterea faptei şi a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei (aceasta fiind una dintre criticile formulate de către inculpată), se constată că aceasta s-a efectuat cu stricta respectare a legalității, fiind avute în vedere, în mod temeinic, toate criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal, referitoare la gravitatea faptei săvârșite de inculpată și periculozitatea acestuia, precum și cauza specială de reducere a pedepsei prevăzute de art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală.Gravitatea faptei se desprinde mai ales din modalitatea și împrejurările săvârșirii acesteia: inculpata a profitat de relaţia mai veche cu persoana vătămată, a aflat că are dificultăţi financiare şi nu s-a sfiit să-i creeze dificultăţi şi mai mari prin determinarea acesteia de a-i transfera suma de 50.000 de lei (într-un cont ce ar fi aparţinut unei societăţi de creditare) cu promisiunea falsă că o va ajuta să obţină un credit în valoare de 270.000 de lei. Astfel inculpata a profitat cu nonşalanţă de relaţiile sociale doar pentru a-şi asigura un venit ilicit. Apreciem de asemenea că nici comportamentul anterior (aceasta fiind implicată şi în alte dosare penale, iar în altul fiind deja condamnată) nu pledează pentru reducerea pedepsei aplicate de către prima instanţă.În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa de apel constată că în cauză nu sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 91 alin. 1 Cod penal pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Instanţa de apel constată că, raportat atât la conduita anterioară săvârşirii infracţiunii (inculpata fiind implicată şi în comiterea altor fapte penale) cât şi la conduita ulterioară comiterii infracţiunii (inculpata doar a arătat că va face demersuri pentru achitarea prejudiciului, însă aceste demersuri nu au fost materializate în vreun fel), nu există şanse de îndreptare a comportamentului fără executarea pedepsei în regim de detenţie. Mai mult, deşi soluţia în prezenta cauză a fost amânată şi pentru achitarea prejudiciului, se constată că inculpata nu a achitat părţii civile vreo sumă de bani, demonstrând încă o dată că nu şi-a revizuit în vreun fel comportamentul. De altfel nici perioadele anterioare în care inculpata s-a aflat în stare de arest preventiv apreciem că nu şi-au atins scopul de a conştientiza inculpata asupra comportamentului ce ar trebui adoptat. Este adevărat că în general, pentru astfel de infracţiuni, instanţele de judecată dau dovadă de clemenţă şi acordă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, însă apreciem că în această cauză, inculpata nu a prezentat suficiente garanţii că îşi va revizui comportamentul fără executarea pedepsei în regim de detenţie.Curtea de Apel mai constată că evaluarea comportamentului anterior al unui inculpat se poate face şi în funcţie de cauzele penale în care acesta este implicat, chiar dacă în respectivele cauze nu a fost pronunţată vreo soluţie. Mai mult, contrar susţinerilor avocatului ales conform cărora nu se poate face referire la cauze penale nesoluţionate în momentul în care se analizează comportamentul inculpatului, arătăm că dosarul penal nr. (…)/102/2025 a fost restituit la parchet deoarece s-a apreciat că nu se putea dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei la care s-a ajuns prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi nu că fapta reţinută nu ar fi fost comisă de către inculpată. Apreciem astfel că şi acest dosar în care a fost implicată inculpata, deşi nu a fost pronunţată o soluţie definitivă, reprezintă un indiciu cu privire la comportamentul necorespunzător al inculpatei, comportament incompatibil cu aplicarea unei pedepse a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere.Față de aceste aspecte, se constată că soluția primei instanțe este la adăpost de orice critică, urmând a fi menținută, în integralitate, hotărârea penală atacată”, se arată în motivarea sentinței pronunțată săptămâna trecută de Curtea de Apel Târgu Mureș.