Tânăra din Galații Bistriței, fost broker la o bancă, acuzată de înșelăciune în mai multe dosare, condamnată de instanțele din Cluj! Urmează Bistrița și Mureș

Dosarul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și la finalul anchetei a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, instanță care a judecat cauza pe fond.Acest dosar nu este singurul în care Alexandra Bianca Cotuț este inculpată, pe rolul instanțelor existând încă trei: unul la Bistrița, iar alte două la Târgu Mureș. Cel de la Bistrița, în care este acuzată de înșelăciune, se află pe rolul instanței de judecată încă din 2022, iar finalul pare încă departe, cauza fiind una mai complexă, în care figurează nu mai puțin de 15 persoane vătămate care s-au constituit părți civile.După ce a debutat ancheta de la Bistrița, tânăra a fost arestată preventiv, iar mai apoi în arest la domiciliu. Anul acesta, în februarie, a încălcat măsura, astfel că a ajuns iar după gratii.Pe rolul instanțelor din Mureș, Alexandra Bianca Cotuț este inculpată în două dosare și a fost trimisă în judecată anul acesta. Unul, în care este acuzată tot de înșelăciune se află pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș, iar celălalt pe rolul Tribunalului Mureș, cauză care se va judeca în procedură simplificată, după ce a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii.A cerut 25.000 lei pentru un presupus creditPotrivit rechizitoriului întocmit de procurorii clujeni, Alexandra Bianca Cotuț a pretins că poate facilita obținerea unui credit de 100.000 lei pentru un client. Ca să obțină creditul, Cotuț i-a spus clientului că trebuie să depună un fost social în valoare de 25.000 lei. Banii au fost înmânați în numerar într-o benzinărie din Dej, Alexandra Bianca Cotuț eliberând o factură și o chitanță emise de intermedieri financiare.Ulterior, aceasta a susținut în mod fals că împrumutul a fost aprobat și virat, furnizând inclusiv un număr de referință inexistent și capturi de ecran false. În cele din urmă, persoana vătămată a constatat că brokerul nu avea niciun cont bancar deschis la instituțiile menționate, iar viramentele promise nu au existat.Când a primit banii, Cotuț a încheiat, la solicitarea persoanei vătămate și un înscris prin care ea recunoștea încasarea sumei de 25.000 de lei și se obliga ca în termen de 2 ore de la solicitarea persoanei vătămate să restituie suma respectivă, în cazul în care dosarul de acordare a împrumutului CAR în valoare de 100.000 lei va fi respins și deci împrumutul neacordat.”Ulterior, în perioada 28.10.2021 – 25.11.2021, persoana vătămată a ținut legătura cu inculpata, aceasta din urmă aducând la cunoștința persoanei vătămate faptul că a fost admisă cererea sa de acordare a împrumutului și că urmează să îi fie virată suma de 125.000 de lei.Inculpata i-a precizat expres persoanei vătămate în cuprinsul discuțiilor din această perioadă faptul că viramentul către ea s-ar fi făcut la data de 04.11.2021.Din cauza faptului că până în data de 11.11.2021 persoana vătămată nu a primit suma de bani antemenționată (125.000 lei), acesta a solicitat expres inculpatei să îi pună la dispoziție ordinul de plată, fără ca inculpata să facă acest lucru, inițial aceasta punând la dispoziția persoanei vătămate un fișier tip pdf a cărui parolă nu a fost comunicată pentru a deschide fișierul în mod efectiv. Mai apoi, inculpata a pus la dispoziția persoanei vătămate un număr de referință al tranzacției prin care ar fi avut loc transferul sumei de bani reprezentând împrumutul contractat de către persoana vătămată, număr care nu a putut fi însă identificat de către banca la care persoana vătămată avea cont, rezultând astfel că acesta era unul fictiv iar tranzacția inexistentă.Deoarece tranzacția nu s-a efectuat, inculpata i-a promis persoanei vătămate că va ridica ea banii efectiv în numerar de la bancă și îi va înmâna iar, astfel, în data de 12.11.2021 cei doi s-au întâlnit cu acest scop la o sucursală Libra Bank din mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, (Bulevardul Eroilor), ocazie cu care persoana vătămată a constatat faptul că inculpata nici măcar nu avea un cont deschis la Libra Bank. Mai exact, acest aspect l-a constatat ca urmare a faptului că la intrarea în bancă, inculpata a oferit C.I. funcționarei care i-a preluat, solicitând să-i identifice contul personal în care ar fi trebuit să fie suma de 125.000 lei acordată cu titlu de împrumut și să îi fie înmânați banii în numerar. Imediat, funcționara băncii le-a spus persoanei vătămate și inculpatei că nu a fost identificat niciun cont al acesteia din urmă. Raportat la cele arătate, inculpata ar fi spus că și-a deschis un cont în aceeași zi la o sucursală Libra Bank din mun. Cluj-Napoca și că firma (…) S.R.L. București (n. r. – cu care Cotuț nu avea nicio legătură, proprietarul firmei respective declarând anchetatorilor că nu o cunoaște pe tânără, iar firma are ca obiect de activitate recuperare creanţe ) i-a transferat în acest cont suma de bani anteindicată, pentru a putea fi ridicată în numerar. In aceste împrejurări, persoana vătămată i-a spus inculpatei să-i transfere banii din contul C.A.R. din București, direct în contul pe care aceasta îl are la Libra Bank, variantă cu care inculpata a fost de acord și cu privire la care a arătat că a efectuat-o chiar atunci, urmând ca banii să apară în cont în câteva minute, lucru care însă, nu s-a întâmplat”, se arată la dosar.A vrut să-l ducă cu zăhărelul pe dejeanUlterior, când persoana vătămată și-a cerut banii înapoi, Cotuț a încercat să o inducă în eroare că îi va primi.”În data de 18.11.2021, persoana vătămată i-a spus inculpatei că nu mai vrea creditul deoarece toate informațiile care i-au fost furnizate sunt false și că vrea restituirea sumei de 25.000 de lei. Inculpata i-a spus persoanei vătămate că nu este nicio problemă și astfel, s-au întâlnit din nou într-o sucursală CEC Bank , unde evenimentele din data de 12.11.2021 s-au repetat, în sensul că inculpata nu avea cont deschis la CEC Bank (aspect comunicat de către funcționara băncii, după ce inculpata i-a furnizat C.I.). Deoarece în aceste circumstanțe, inculpata a luat legătura telefonic și prin intermediul aplicației Whatsapp cu persoane necunoscute din București care ar fi spus că trebuie să mai aștepte până la efectuarea viramentului, inculpata și persoana vătămată au rămas în unitatea bancară anteindicată până la finalizarea programului cu publicul, anume ora 17:30.În data de 19.11.2021, inculpata a transmis persoanei vătămate o captură de ecran din aplicația CEC prin care i-ar fi făcut dovada că viramentul ar fi fost efectuat în contul său. La analizarea capturii ecran, persoana vătămată a observat că operațiunea arătată nu era una autorizată ci reprezenta doar pagina de detalii a unui virament care încă nu a fost efectuat. Ulterior, persoana vătămată i-a solicitat inculpatei un număr de referință al tranzacției, aceasta transmițându-i, din nou, unul fals.”, se arată în hotărâre.Condamnată cu suspendare! DeocamdatăLa finalul procesului pe fond, Alexandra Bianca Cotuț a fost condamnată de Judecătoria Cluj-Napoca la 1 an și 2 luni închisoare cu suspendare pe un termen de supraveghere de 3 ani. Totodată, ea este obligată să presteze 95 de zile în folosul comunității.“Din fişa de cazier judiciar rezultă că aceasta nu se află la primul contact cu legea penală, fiind cercetată, în calitate de inculpat, pentru fapte similare, respectiv înşelăciune în formă continuată, cu acelaşi mod de operare, într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, aceasta fiind şi arestată preventiv, iar ulterior plasată în arest la domiciliu, în acea cauză.Aceste aspecte relevă, în opinia judecătorului, că inculpata nu a înțeles să se integreze în societate prin adoptarea unei conduite normale, conformă cu regulile sociale, caracterul repetat al comportamentului infracţional dovedind o perseverenţă infracţională şi o stare de inadaptare la normele de conduită.Astfel, fără a aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură inculpata în dosarul susmenţionat, instanța apreciază că aceasta a demonstrat un nivel redus de înţelegere a consecinţelor şi a gravităţii faptei de care este acuzată, săvârşind în mod repetat acelaşi gen de fapte. De asemenea, instanţa va reţine faptul că, în privința conduitei după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, inculpata a avut o atitudine cooperantă, a recunoscut fapta, însă nu a efectuat demersuri concrete pentru a despăgubi persoana vătămată, deşi i-au fost acordate, la cerere, termene de judecată în acest scop”, arată Judecătoria Cluj-Napoca în motivare.Obligată să dea banii înapoi, plus dobândăDe asemenea, instanța a menținut sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatei până la acoperirea sumei de 26.000 lei – 25.000 lei daune materiale + 1.000 lei cheltuieli judiciare. De asemenea, instanța o obligă ca, pe lângă suma de 25.000 lei pe care aceasta trebuie să o returneze bărbatului din Dej, să achite și dobânda legală penalizatoare, de la scadenţă (27.10.2021) până la data plăţii efective a acesteia. În plus, Cotuț trebuie să achite încă 4.800 lei, cheltuielile părții vătămate pentru onorariul avocatului.La Curtea de Apel a cerut rejudecareaAlexandra Bianca Cotuț a formulat apel, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât i-ar fi fost încălcat în mod flagrant dreptul la apărare, fiindcă apărătorul ales a fost angajat înainte cu jumătate de oră de cauză.Curtea de Apel Cluj a respins acest motiv, arătând că inculpata beneficiase deja de un termen anterior special acordat pentru angajarea unui avocat și pentru realizarea împăcării. Instanța a apreciat că nu s-au încălcat garanțiile procesuale, iar apărarea a fost efectivă.“Comportamentul inculpatei reflectă dificultăți reale de adaptare la normele sociale și o tendință de a repeta conduita infracțională, aspecte ce indică o atitudine lipsită de responsabilitate față de gravitatea faptei comise. Deși a colaborat cu organele judiciare și a recunoscut fapta, nu a făcut demersuri concrete pentru repararea prejudiciului, în ciuda șanselor acordate în acest sens.În aceste condiții, Curtea reţine că pedeapsa stabilită în sarcina inculpatei de prima instanţă a fost judicios individualizată şi reflectă periculozitatea inculpatei, descurajează recidiva și apără valorile sociale grav încălcate prin fapta comisă”, a precizat Curtea de Apel Cluj în motivare.