Undă de șoc la Bruxelles: Bugetul haotic de 2 trilioane de euro al Ursulei von der Leyen stârnește o revoltă în CE

Planul de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, prezentat de Ursula von der Leyen și estimat la 2 trilioane de euro – cea mai mare sumă din istoria blocului comunitar – a generat o undă de șoc la Bruxelles.Proiectul, crescut semnificativ față de bugetul anterior (1,2 trilioane de euro), s-a confruntat cu nemulțumiri și critici din rândul comisarilor, din Parlamentul European, dar și din partea statelor membre, intrând astfel într-un proces de negociere complex ce necesită unanimitate în Consiliul European și majoritate absolută în Parlamentul European.Surse relevante (Financial Times, Politico) arată că proiectul a fost pregătit cu discreție luni întregi și a fost ținut departe inclusiv de echipa de comisari, provocând numeroase obiecții interne chiar înainte de publicare. Numeroși comisari au contestat stilul centralizat și autoritar al președintei Comisiei, acuzând că acest mod de lucru a afectat calitatea dezbaterii și face Bruxelles-ul mai rigid și predispus la greșeli.Mai mulți oficiali au reclamat lipsa de transparență, mulți comisari și consilieri nefiind informați asupra alocărilor finale decât cu câteva ore înaintea prezentării bugetului. Negocierile interne au durat zile întregi, fiind caracterizate de haos și insecuritate privind viitoarele sume acordate fiecărei țări.Nemulțumirile au continuat și după publicare, Germania – cea mai mare economie a UE și țara de origine a Ursulei von der Leyen – fiind printre primele care au respins public proiectul, menționând că majorarea bugetului este „inacceptabilă” în contextul unor bugete naționale deja tensionate. Alte state au transmis că nu doresc să crească contribuția la buget, cu atât mai mult cu cât războiul din Ucraina necesită noi investiții în apărare, dar fără afectarea fondurilor destinate agriculturii sau regiunilor mai puțin dezvoltate.Inițial, von der Leyen a propus fuzionarea a diverse fonduri bugetare în planuri naționale, condiționând plățile de implementarea reformelor locale. O astfel de abordare, aprecia președinta CE, ar fi impulsionat guvernele să progreseze cu reformele asumate și ar fi crescut influența Bruxelles-ului. Totuși, fermierii, regiunile și eurodeputații s-au opus ferm acestei strategii.Sub presiunea opoziției, von der Leyen a făcut concesii importante: 500 de miliarde de euro vor merge direct către fermieri și pescari, sprijinul social va fi păstrat, iar zonele mai sărace vor primi direct 218 miliarde de euro. Roxana Mînzatu, comisar din România, a obținut angajamentul ca 14% din buget să susțină cheltuielile sociale, deși nu și o sumă clară.Parlamentul European și-a exprimat și el rezervele față de buget, semnalând lipsa de fonduri pentru domenii critice (competiție, coeziune, agricultură, apărare, climă și investiții pentru o economie verde) și avertizând că structura propusă riscă să transforme programe eficiente în „megafonduri” ineficiente și greu de gestionat. Deputatul Siegfried Mureșan a declarat: „Nu vom aproba un buget care promovează planuri naționale fragmentate. Europa are nevoie de o viziune comună – nu 27 de liste separate.”Ursula von der Leyen a respins criticile privind modul său de conducere, susținând că „au existat controverse, nu toată lumea a fost mulțumită, dar decizia colegială a fost luată”. De asemenea, a afirmat că majorarea bugetului nu va presupune creșterea contribuțiilor statelor membre, diferența urmând să fie acoperită prin noi taxe europene estimate la circa 400 de miliarde de euro (pe companii mari, tutun, deșeuri electronice, TVA și importuri). Proiecțiile arată însă că aceste venituri nu vor acoperi integral creșterea bugetară.Stilul de conducere tot mai centralizat al Ursulei von der Leyen și al șefului său de cabinet a redus și mai mult consultările, spun funcționarii și comisarii, subminând coeziunea în interiorul Comisiei. Chiar și după discuții aprinse, doar comisarul maghiar Olivér Várhelyi și-a manifestat oficial dezacordul la votul final.Proiectul de buget urmează să fie discutat și, foarte probabil, modificat considerabil în urma negocierilor cu parlamentari și guverne din UE, pe fondul tensiunilor și neînțelegerilor generate de dimensiunea și structura sa.Sursa: HotNews.roCitește și: