Unul dintre criminalii unui pensionar din Elveția nu se împacă cu anii grei de pușcărie! A încercat să obțină reducerea pedepsei

Pavel Dragla și Ionuț Ciurar au fost condamnați, în 2021, de Tribunalul Bistrița-Năsăud la 22 de ani de închisoare pentru comiterea infracțiunilor de omor calificat și tâlhărie calificată. Între timp, lui Ciurar i s-a majorat perioada pe care trebuie să o petreacă după gratii, la 24 de ani și 9 luni de închisoare, el mai având niște sentințe de condamnare pronunțate de instanțe, pentru conducere fără permis, furt, lipsire de libertate în mod ilegal, condamnări primite anterior celei pentru crimă și tâlhărie.Și contestație în anulare și revizuireSperând că poate scăpa de pedeapsa primit pentru uciderea pensionarului elvețian Giovanni Sembrano, la finele anului trecut, dar și la începutul acestui an, Ionuț Ciurar a depus două cereri de contestație în anulare și una de revizuire.În toate documentele depuse la instanță, el a arătat faptul că “nu au fost luate în considerare declaraţiile coparticipantului Dragla Pavel-Ionuț (…), persoană care a afirmat că inculpatul a fost la o distanţă apreciabilă de locul în care au fost comise agresiunile asupra victimei şi nu a participat efectiv cu niciun act material la decesul acesteia”, că nu a fost judecat corect, respectiv că nu a săvârşit infracţiunea pentru care a fost condamnat.Instanțele care au judecat cauzele, i-au respins acțiunile, în condițiile în care acestea nu îndeplineau criteriile prevăzute de lege pentru admisibilitate.Ce spune legeaCodul de Procedură Penală – Art. 426 –  Cazurile de contestaţie în anulareÎmpotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate;b) când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;c) când hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;d) când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;g) când şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;h) când instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;i) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.Art. 453 – Cazurile de revizuire(1) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză;b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată;c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.(2) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în faţa instanţei civile, potrivit Codului de procedură civilă.(3) Cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi f) pot fi invocate ca motive de revizuire numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei.(4) Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) şi f) constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunţarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.Astfel, ținând cot de prevederile legale, judecătorii au conchis că, motivele prezentate de Ciurar nu reprezintă fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute la soluţionarea în fond şi în apel a cauzei şi care să dovedească netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză.S-au prostituat pentru bani, apoi au ucisDragla și Ciurar, dar și cel de-al treilea bărbat implicat în crimă, aveau preocupări “neortodoxe” prin Țara Cantoanelor de pe urma cărora făceau bani: întrețineau relații sexuale cu bărbați cu orientări homosexuale. Într-un cuvânt se prostituau.victima lor, Giovanni Sembrano, racola diverși tineri străini, mai ales de naționalitate română, pentru a întreține raporturi sexuale, obișnuind să arate, fie direct celor cu care discuta prin intermediul telefonului mobil sau al laptopului, că deține sume de bani. Sembrano mergea adesea în zona gării din Geneva și în locul cunoscut sub numele Plainpalais (zona pietonală a orașului Geneva care cuprinde și un parc) unde se aflau persoane de naționalități străine diverse, mai ales români, iar unele dintre aceste persoane erau aduse la locuința sa și găzduite pentru scurt timp. Sembrano a fost căsătorit, însă din cauza orientării lui sexuale, soția l-a părăsit. Anchetatorii arată că femeia l-a pe Sembrano, împreună cu care se deplasase în locul numit Plainpalais care este motivul pentru care își arăta portofelul unor români, iar acesta i-a răspuns că „vin cu mine pentru bani”.Dragla l-a cunoscut pe Sembrano Giovanni la scurt timp după sosirea în Elveția, prin februarie 2018, într-un parc din Geneva, despre care a aflat că este homosexual și că are porecla „Johnny”, după care acesta i-a trimis o cerere de prietenie pe Facebook. Ciurar, în schimb, l-a cunoscut el pe elvețian cu câțiva ani înainte, undeva prin 2015, cu care mai apoi a întreținut relații sexuale.Și el ținea legătura cu Sembrano tot prin intermediul Facebook și își trimiteau unuia altuia filmulețe cu caracter pornografic.Dragla și Ciurar nu au fost singurii “clienți” ai elvețianului, ci au fost și alți români, pe care cei doi îi cunoșteau de altfel.Înainte de crima care s-a petrecut în dimineața zilei de 4 martie 2018, Dragla, Ciurar și celălalt făptaș – C.A.M. – s-au dus la un chef organizat de un alt tip cu care întrețineau relații sexuale, un anume Bushbeck Andreas, la care Ciurar și locuia. La petrecerea cu pricina au participat și alți români, printre care și cel de-al treilea criminal, C.A.M.În timpul petrecerii, Ciurar a schimbat mai multe mesaje cu Sembrano, pe Facebook, într-unul dintre ele fiind trimisă o fotografie în care apărea o sumă mare de bani, franci elvețieni.După ce au băut zdravăn, majoritatea participanților la chef s-au dus la culcare, mai puțin Ciurar, Dragla și C.A.M., acesta din urmă avansând, se pare, ideea să meargă la Sembrano și să facă rost de bani. Astfel, au luat niște mănuși și bandă scotch din casa lui Bushbeck Andreas, și s-au dus la locuința lui Sembrano. Imediat după ce elvețianul le-a deschis ușa, cei trei au început să-l lovească cu violență până ce acesta și-a pierdut cunoștința. Totodată, l-au legat și i-au pus o pernă peste față.După ce Sembrano nu a mai reacționat din cauza stării grave în care se afla, cei trei atacatori au început să caute bani și bunuri de valoare. Deși în fotografia trimisă de elvețian apărea o sumă mare de bani, circa 100.000 de franci elvețieni, cei trei nu au găsit decât aproximativ 1.600 de franci într-un portofel și două ceasuri, care ulterior au fost descoperite ulterior în locuința lui Dragla odată cu perchezițiile efectuate de procurorii bistrițeni.După ce au plecat din locuința lui Sembrano pe care l-au lăsat legat și într-o baltă de sânge, cei trei au mers înapoi la Bushbeck, unde s-au schimbat de haine și încălțăminte fiindcă erau pătate cu sânge, pe care le-au pus într-un sac și mai apoi le-au aruncat, după care au decis să se facă nevăzuți și să revină în țară. Au reușit să se întoarcă în România cu ajutorul unui concetățean care se ocupa cu transportul de persoane spre Elveția și retur.Legiștii elvețieni au concluzionat că decesul lui Giovanni Sembrano a fost cauzat de asfixie mecanică, prin sufocare survenită în contextul obstrucției orificiilor respiratorii cu sânge ca urmare a hemoragiei declanșate în urma loviturilor primite și a aplicării călușului, victima fiind lovită cu corpuri dure la nivelul feței și capului, producându-i-se astfel leziuni și hemoragii cerebrale, care nu au dus prin ele însele la deces, dar au diminuat capacitatea victimei de a acționa.