Urmaşii vechilor grăniceri câștigă în instanță spitale, muzee și păduri! Consiliul Județean le contestă drepturile de proprietate

În primul dosar, Uniunea a câștigat, după lungi dispute, Spitalul de pe Independenței (clădiri evaluate la peste un milion de euro și ulterior vândute). În al doilea dosar, Grănicereștii cer acum și Muzeul Grăniceresc, fie în natură, fie prin despăgubire – de data aceasta, Consiliul Județean contestă dreptul lor legal. Ambele litigii pun în joc proprietăți istorice și ridică o întrebare-cheie: cine are dreptul să administreze averea celor 44 de comune grănicerești? Printre procesele Asociației Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene, se află dosare care includ ca opozanți: Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva-Direcţia Silvică Bistriţa Năsăud, Statul Român-prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, Judeţul Bistriţa-Năsăud prin Preşedintele Consiliului Judeţean, Comisia Judeţeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, Prefect al Instituţiei Prefectului Jud. Bistriţa Năsăud-Mica Oprea, Autoritatea Naţională Pentru Restituirea Proprietăţilor prin Preşedinte, Garda Forestieră Cluj Napoca, Institutul De Cercetari și Amenajamente Silvice Bistriţa, Arhivele Naţionale ale României. Cele mai recente două dosare, relevante parcursului istoric românesc și grăitoare din punct de vedere legislativ, sunt „dosarul Spitalul” și „dosarul Muzeul”.  Între 1763–1851, pe teritoriul actualului județ Bistrița-Năsăud a funcționat Regimentul II Grăniceresc Năsăudean, format din 44 comune grănicerești. Din taxele și veniturile obținute (mori, joagăre, exploatarea pădurilor, cârciumărit, plutărit) s-a constituit un patrimoniu comun (păduri, terenuri, clădiri) administrat în interes educațional. În 1851, după desființarea regimentului, s-a decis ca bunurile să rămână indivizibile, iar veniturile destinate burselor și școlilor.În 1871, împăratul Austro-Ungariei a confirmat proprietatea, ordonând întocmirea „cărții de proprietate fundamentale” și înscrierea fondurilor în aproximativ 150 de cărți funciare.Între 1948–1958, averile au fost confiscate de regimul comunist. Prin Hotărârea Judecătoriei Năsăud nr. 40/1990, Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene (UCGN) a fost reînființată pentru recuperarea patrimoniului.De-a lungul ultimelor două decenii, controlul asupra Uniunii a trecut progresiv în zona administrativ-politică. Reprezentarea descendenților grănicerilor a fost limitată, iar instanțele (Sentința nr.1148/2011) au stabilit că primarii nu pot substitui moștenitorii în conducere, însă aplicarea acestei decizii rămâne disputată. Sentința pronunțată în dosarul 835/2009 de Curtea de Apel Mureș a dus la atribuirea patrimoniului istoric grăniceresc – bunuri adunate de-a lungul timpului de toate cele 44 de foste comune grănicerești ale Regimentului II Năsăud – doar orașului Năsăud, fosta comună componentă. Hotărârea a venit după aproximativ 12 ani de procese, perioadă în care restituirea și administrarea acestor bunuri au fost marcate de conflicte interne, lipsă de coerență instituțională și dezinteres din partea multor comunități implicate.În timp, o parte din averile grănicerești au ajuns să fie valorificate sau tranzacționate, deși, din punct de vedere juridic, acest tip de proprietate este considerat indivizibil și administrat în devălmășie, neputând fi împărțit sau înstrăinat.Rezultatul final este că, în loc să fie gestionat unitar pentru toate cele 44 de comunități, patrimoniul grăniceresc a ajuns în mare parte sub controlul unei singure UAT – orașul Năsăud.La începutul anului 2024, Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene a deschis un nou litigiu împotriva Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, vizând de această dată Muzeul Grăniceresc Năsăudean. Miza: clădirile în care funcționează muzeul și terenul aferent – un patrimoniu simbolic pentru istoria grănicerilor năsăudeni și totodată unul dintre cele mai sensibile active culturale ale județului.Pe 5 decembrie 2023, comisia internă de analiză a notificărilor din cadrul Consiliului Județean a respins cererile Uniunii, motivând că: Uniunea nu are calitatea de persoană îndreptățită în sensul Legii 10/2001 privind restituirea imobilelor preluate abuziv; imobilele vizate nu se încadrează în categoria bunurilor preluate abuziv de stat, conform aceleiași legi.Consiliul Județean Bistrița-Năsăud nu se află la primul conflict juridic cu Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene. Într-un dosar precedent, instituția a pierdut în fața Uniunii fostul spital de pe Bulevardul Independenței – imobil care, după ani de procese, a ajuns în proprietatea unui dezvoltator privat și se află astăzi în stare de abandon.Litigiul s-a derulat pe parcursul a peste cinci ani. Punctul zero a fost în 2012, când președintele Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan, aflat la primul mandat, a semnat o dispoziție prin care recunoștea Uniunea ca succesoare legitimă a vechii asociații grănicerești și dispunea restituirea imobilelor solicitate.După aproximativ un an și jumătate, același președinte a revocat actul, argumentând că instituția intrase în posesia unor documente istorice care ar indica faptul că imobilele revendicate ar fi intrat în patrimoniul statului încă din 1936, în urma unor datorii ale Asociației Comunelor Grănicerești Năsăudene.Uniunea a contestat revocarea în instanță, invocând nelegalitatea ei. Tribunalul Bistrița-Năsăud le-a respins inițial cererea, însă Curtea de Apel Cluj a răsturnat decizia și a dat câștig de cauză grănicerilor. Ulterior, Uniunea a înscris imobilul în cartea funciară, dar Consiliul Județean a refuzat să îl elibereze – aici funcționau două secții ale Spitalului Județean de Urgență.Deși bunul era un activ istoric simbolic, Uniunea nu l-a păstrat. În 2021, ansamblul a fost scos la vânzare, la un preț estimat la peste un milion de euro, în pofida prevederilor statutare care interzic înstrăinarea bunurilor grănicerești. Printre cei interesați s-a numărat și Primăria Bistrița, care dorea transformarea clădirilor în campus universitar.În cele din urmă, proprietar a devenit MIS Grup, firmă locală de construcții. Pachetul imobiliar cuprinde 10 clădiri, cu o suprafață construită de 4.427 mp (2.716 mp amprentă la sol), plus o suprafață de teren de 7.870 mp.În 2012, președintele CJ Bistrița-Năsăud recunoaște oficial UCGN ca succesoare a vechii asociații grănicerești și dispune restituirea unor imobile, inclusiv sediile Spitalului Vechi.În 2013, aceeași dispoziție este anulată de CJ pe motiv că imobilele ar fi fost preluate legal de stat în 1936, ca urmare a datoriilor asociației.În 2021, ansamblul (10 clădiri + 7.870 mp teren) este scos la vânzare și ajunge la MIS Grup, deși statutul UCGN ar interzice înstrăinarea proprietăților grănicerești.Valoare estimată la momentul tranzacției: aprox. 1–1,5 milioane euro.Soluția pe scurt: Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A „UCGN” în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 03.07.2025.Reclamanta Asociaţia Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene a depus la o modificare de acţiune, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea în principal în raport de valoare de circulaţie, iar în subsidiar în raport de grila notarială a anului precedent pronunţării hotărârii, cu menţinea de a se lua în considerare situaţia juridică, faptică, amplasament, descrierea arhitecturală şi zona în care au fost amplasate imobilele.În motivare a arătat că Curtea Constituţională, în data de 18 februarie 2025, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că este neconstituţională sintagma „în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia” cuprinsă în art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în #######, modificată prin Legea nr. 111/2017 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016.În esenţă, Curtea a apreciat că, prin raportarea modalităţii de calcul a despăgubirilor datorate de stat pentru imobilele în discuţie la caracteristicile tehnice şi la categoria de folosinţă pe care acestea le aveau la data preluării abuzive, se încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie referitoare la garantarea şi ocrotirea egală a dreptului de proprietate privată.În acest sens, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa recentă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, reprezentată de Hotărârile din 8 noiembrie 2022 şi 7 ianuarie 2025, pronunţate în cauza ####### şi alţii împotriva României, că sintagma cuprinsă în prevederile legale criticate generează inechităţi între beneficiarii legii, întrucât, pe de o parte, poate ridica probleme dificile şi controversate în practică, din cauza informaţiilor uneori insuficient de relevante cu privire la descrierea exactă a imobilului în momentul preluării abuzive, iar, pe de altă parte, ca urmare a evoluţiilor urbane inerente care au avut loc între timp. Or, pentru ca despăgubirea acordată să rămână echivalentă cu valoarea imobilului în natură, aceasta nu poate ignora astfel de evoluţii.De aceea consideră că în prezenta cauză sunt incidente considerentele hotărârii #### din 08.11.2022 pronunţate în cauza ####### ş.a. împotriva României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 561 din 22 iunie 2023. Cele arătate de pârâtă sunt confirmate recent de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2025 (TRENULEŢ) care la art. V dispune:„În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, se suspendă emiterea de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a titlurilor de plată realizată în baza dispoziţiilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în #######, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului dc soluţionare a cerurilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea da compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre ####### şi ########, semnat la ####### la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în #########, ######## de #### şi Ţinutul #####, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de #### între ####### şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la ##### la 10 februarie 1947 şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările ulterioare.”Astfel, după aproape 24 de ani de la depunerea notificării, termenele de soluţionare iniţiale prevăzute prin Legea ######## sunt oricum depăşite de către autorităţile administrative, prin urmare soluţionarea cererii de chemare în judecată de către instanţă nu reprezintă o imixtiune a acesteia în actele administrative, aceasta având competenţa deplină de a decide cu privire la toate aspectele care ar fi căzut în atribuţiile entităţilor învestite iniţial. Având în vedere faptul că  în cauză nu se poate reţine că pârâta nu a respectat imperativul soluţionării cu prioritate a dosarului reclamantei, într-un termen rezonabil, situat în interiorul celor 60 de luni, care să permită lămurirea aspectelor necesare pentru a fi parcursă procedura de evaluare şi a fi emisă decizia de compensare, instanţa constată că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.Concluzii și soluțiiTribunalul a respins cererea Asociației „Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene” privind obligarea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) la emiterea deciziei de compensare în puncte pentru un portofoliu mare de imobile (teren + clădiri demolate), pe considerentul că C.N.C.I. a analizat dosarul în interval rezonabil (circa 9 luni) și a comunicat lipsuri ce trebuiau completate, reclamanta având termen de decădere (120 zile) încă neîmplinit la pronunțare. Hotărârea respinge cererea ca neîntemeiată.Portofoliul a fost fragmentat: numeroase parcele (listează aproximativ 15 poziții cu suprafețe variate (total: aproximativ 7,37 ha) și mai multe clădiri demolate. Complexitatea dosarului a fost ridicată, presupunând o identificare cadastrală, istorii diferite, necesită evaluări tehnice multiple. În 2023–2024, UCGN formulează două cereri către CJ BN pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau acordarea de despăgubiri pentru clădirile Muzeului Grăniceresc și curtea aferentă.Comisia internă a CJ respinge solicitările (decembrie 2023), argumentând că:Solutia pe scurt: Admite cererea formulată de reclamanta U.C.G.N., în contradictoriu cu pârâta C.N.C.I., astfel cum a fost precizată. Constată calitatea reclamantei de persoană îndreptăţită la acordarea măsurilor compensatorii pentru imobilele casă și teren intravilan, în suprafaţă de 2,32 ha, care au fost înscrise în CF nr.712 Bistriţa, nr. top. 2070, 2071 ?i 2072. Obligă pe pârâta C.N.C.I. ca, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, să emită o decizie prin care să acorde măsuri compensatorii sub formă de puncte, în favoarea reclamantei, cu privire la imobilele mai sus identificate. Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 19.11.2025. Instanța a consemnatÎn fapt, prin dispoziţia Primarului Municipiului ######## nr. 2047/26.10.2007 „s-a stabilit calitatea subscrisei de persoană îndreptăţită la restituire pentru imobilul casă şi teren în suprafaţă de 2,32 Ha, care a fost situat în ########, B-dul Independenţei, înscris în CF 712, nr. top. 2070, 2071 şi 2072 ########.”Prin aceeaşi dispoziţie „s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în titluri de despăgubire în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, modificată şi completată prin OUG 81/2007 pentru imobilul descris la art. 1 în lipsa unor bunuri sau servicii care să poată fi oferite în compensare.Se respinge cererea de restituire în natură a imobilului descris la art. 1 , ca nefiind posibilă, întrucât imobilul construcție a fost demolat iar terenul este integral ocupat de Biserica Ortodoxă Română. Cu privire la cererea principală, Curtea Constituţională în data de 18 februarie 2025, a admis excepţia de neconstituționalitate şi a constatat că este neconstituţională sintagma „în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia” cuprinsă în art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în #######, modificată prin Legea nr. 111/2017 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016.În esenţă, Curtea a apreciat că, prin raportarea modalităţii de calcul a despăgubirilor datorate de stat pentru imobilele în discuţie la caracteristicile tehnice şi la categoria de folosinţă pe care acestea le aveau la data preluării abuzive, se încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie referitoare la garantarea şi ocrotirea egală a dreptului de proprietate privată.În acest sens, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa recentă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, reprezentată de Hotărârile din 8 noiembrie 2022 şi 7 ianuarie 2025, pronunţate în cauza ####### şi alţii împotriva României, că sintagma cuprinsă în prevederile legale criticate generează inechităţi între beneficiarii legii, întrucât, pe de o parte, poate ridica probleme dificile şi controversate în practică, din cauza informaţiilor uneori insuficient de relevante cu privire la descrierea exactă a imobilului în momentul preluării abuzive, iar, pe de altă parte, ca urmare a evoluţiilor urbane inerente care au avut loc între timp. Or, pentru ca despăgubirea acordată să rămână echivalentă cu valoarea imobilului în natură, aceasta nu poate ignora astfel de evoluţii.Cu privire la cererea subsidiară, prin Decizia nr. ##/2024, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Piteşti şi, în consecinţă, a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) raportat la art. 35 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în #######, cu modificările şi completările ulterioare, grila notarială incidentă, în ipoteza în care instanţa stabileşte atât existenţa dreptului la măsuri reparatorii, cât şi numărul de puncte care se acordă persoanei îndreptăţite, este cea valabilă în anul anterior pronunţării hotărârii judecătoreşti”.Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale incidente, tribunalul reţine:Prin Dispoziția Primarului #### ######## ##. 2047/26.10.2007  (f. 51, 52) s-a stabilit calitatea de persoană îndreptăţită la restituire a reclamantei Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene, pentru imobilele casă și teren intravilan, în suprafaţă de 2.32 ha, care a fost situat în ########, B-dul Independenței, înscris în CF nr.712, nr. top. 2070, 2071 și 2072 ########.Prin aceeași dispoziţie s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului arătat anterior, ca nefiind posibilă, astfel că s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în titluri de despăgubire, în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, modificată și completată prin OUG 81/2007, în lipsa unor bunuri sau servicii care să poată fi oferite în compensare.Dosarul administrativ care a stat la baza emiterii dispoziției anterior menționate a fost înaintat Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la data de 03.07.2020, fiind înregistrat sub nr. 67219/cc (f. 48), însă ####### nu a procedat la soluționarea dosarului până la această dată.În conformitate cu prevederile art. 3 alin.1 lit. c din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptăţite, în înţelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent „persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945; îndreptăţirea la măsurile reparatorii prevăzute de prezentul articol este condiţionată de continuarea activităţii ca persoană juridică până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor să fie fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie #### # ## decembrie 1989, iar acestea să-şi fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dacă, prin hotărâre judecătorească, se constată că sunt aceeaşi persoană juridică cu cea desfiinţată sau interzisă…”Potrivit colii evolutive CF 712 ########, imobilele casă și teren în suprafaţă de 2.32 ha, cu nr. top. 2070, 2071 și 2072 ######## (f. 59-64 şi  în traducere din limba maghiară la fila 58), a fost înscris în anul 1910 în favoarea celor 44 comune grănicereşti din Ţinutul Năsăudului. În baza Deciziei nr. ##/1958 a Sfatului Popular al regiunii ####-Comitetul executiv  (f. 67, 68), Asociaţia pentru administrarea bunurilor grănicereşti năsăudene a intrat în procedura de lichidare, toate bunurile imobile clădite situate în orașul ######## trecând în administrarea Întreprinderii de localuri șt locuințe ########, iar terenurile virane, situate în orașul ########, în administrarea Sfatului popular al orașului ########.Urmare a acestei naționalizări, imobilul revendicat a fost trecut în baza adresei Sfatului Popular al Raionului ########-Comitetul Executiv nr. 7780-II-1956, în proprietatea Statului ##### şi în folosința și administrarea Întreprinderii de locuințe și localuri, la data de 15.02.1961, conform menţiunilor din cartea funciară.După preluare, construcția a fost demolată, iar terenul a fost parcelat, 954 mp fiind trecuţi în baza Deciziei ###/1991, în favoarea Bisericii Ortodoxe ######, iar diferența, ocupată de ###### ## ######## ##. 52 din str. Independenței, Magazinul „###”, blocurile T1 și T2 din str. ####### ######, #### sportivă „###”, Școala Gen. nr.1, spații verzi, strada ####### ######. platformă betonată și parcare auto, precum şi construcţiile  situate pe #### ####### ######## ## ### ## și 25. Proprietarul tabular a fost deposedat de dreptul său de proprietate, fără niciun titlu care să justifice măsura trecerii terenului de la fostul proprietar, la Statul #####.Preluarea în fapt a bunurilor fără plată, constituie o deposedare abuzivă, care intră sub incidenţa art. 2 alin. l lit. i din Legea nr. l0/200l, republicată.Proprietarul tabular deposedat de bunul său fără titlu valabil îşi păstrează, potrivit art. 2 alin. 2 al legii reparatorii calitatea de proprietar avută la data preluării.Întrucât imobilele s-au preluat abuziv de stat după februarie l945, restituirea în favoarea proprietarului deposedat se poate realiza în temeiul art. l alin. l din legea reparatorie.În baza considerentelor expuse, instanţa va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene, astfel cum a fost precizată în şedinţa din data de 5.11.2025, va constata că reclamanta are calitatea de persoană îndreptăţite la acordarea măsurilor compensatorii, astfel că va obliga pe pârâta ####### Naţională pentru Compensarea Imobilelor ca, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, să emită o decizie prin care să acorde măsuri compensatorii sub formă de puncte, în favoarea reclamantei, cu privire la imobilele casă și teren intravilan, în suprafaţă de 2,32 ha, care au fost înscrise în CF nr.712 ########, nr. top. 2070, 2071 și 2072. Concluzii și deciziiTribunalul a admis acţiunea referitoare la un imobil definitoriu. Motiv principal: dosarul administrativ a fost înregistrat la Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la 03.07.2020 şi nu a fost soluţionat în termenul legal (60 luni), C.N.C.I. nefiind prezentă cu întâmpinare; instanţa a constatat calitatea reclamantei de succesoare şi a obligat C.N.C.I. să emită, în 30 zile de la definitivare, decizia de compensare în puncte.Dosarul cu numărul 2 vizează un lot unitar (casă + teren intravilan 2,32 ha) – proprietate concentrată, documentație tabulară clară (CF 712) şi o recunoaștere administrativă mai veche (2007). Ambele dosare invocă Legea 10/2001 și Legea 165/2013, CCR (decizia din 18.02.2025) privind neconstituționalitatea sintagmei din art.21 alin.(6) și Decizia ICCJ (RIL) 2024 privind grila notarială din anul anterior pronunțării. Dosarul I (portofoliu multe parcele): 73.729 m². Dosarul II (lot unitar): 23.200 m² (2,32 ha). Total: aproximativ 9,6929 ha. La sumă se adaugă (în Dosarul I) clădiri demolate (acestea afectează punctajul/valoarea finală, dar nu pot fi valorificate în calculul m² fără expertiză). Asociația duce, de aproape două decenii, o luptă pentru anularea titlului de proprietate aferent a peste 7.700 hectare de pădure, emis în anul 2002 de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Bistrița-Năsăud în favoarea Comunei Bistrița-Bârgăului.Asociația susține în fața instanțelor că pădurile ar fi aparținut, înainte de naționalizarea din perioada comunistă, vechilor grăniceri și urmașilor lor, iar în temeiul Legii 1/2000 a solicitat restituirea suprafeței respective. Primăria Bistrița-Bârgăului a respins însă pretențiile, argumentând că organizația nu poate dovedi continuitatea juridică a vreunei forme de proprietate grănicerească existente înainte de anul 1947, condiție necesară pentru recunoașterea succesiunii în drepturi.Dosarul a circulat ani întregi între Judecătoria Bistrița și Tribunalul Bistrița-Năsăud, fără o soluție definitivă. Cererea asociației a fost respinsă de trei ori de prima instanță, însă în 25 octombrie 2024, Judecătoria Bistrița a schimbat cursul litigiului și a decis în favoarea grănicerilor.Asociația, condusă de preotul Ioan Platon, a obținut astfel, după aproape 20 de ani de procese, anularea titlului de proprietate. Totuși, pădurile nu au fost atribuite asociației, ci au trecut în proprietatea statului și în administrarea Direcției Silvice Bistrița.„Este o zi istorică. S-a anulat titlul de proprietate pentru care ne-am luptat 20 de ani”, a declarat preotul Ioan Platon.