Zeci de primării din Bistrița-Năsăud au contestat în instanță amenzile primite de la Garda de Mediu

În ultimele două luni, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu a luat la puricat toate primăriile din județ, și din rural și din urban. Controlul, care a fost unul tematic, cu directive de la București, a vizat colectarea selectivă a deșeurilor, reciclarea bio-deșeurilor sau a celor textile.Niciuna dintre cele 62 de unități administrativ teritoriale din județ n-a scăpat amendată. Într-un live pe Facebook, primarul comunei Spermezeu, Sorin Hognogi acuza Garda de Mediu că merge în controale la comandă și numea prevederile legale din domeniu „o aberație”.„Nu știu de cine e trimisă Garda de Mediu să amendeze toți primarii din România, în condițiile în care 60% din UAT-uri nu se pot susține financiar. Eu nu plătesc amenda, pentru că este nedreaptă. Ceea ce îmi cereți este o aberație”, spunea Sorin Hognogi, primarul comunei Spermezeu, la mijlocul lunii octombrie.Amenzi în valoare de peste un milion de leiPrevederile legale pentru care au fost amendate primăriile au avut termen maxim de implementare finalul anului 2023 și respectiv finalul anului 2024, astfel că în prezent, toate primăriile trebuiau să fie de mult puse la punct cu acestea. Este vorba practic de implementarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, la nivel local.Până în 31 decembrie 2023 trebuia implementată colectarea selectivă și reciclarea la sursă, iar până la finalul anului 2024 trebuiau rezolvate containerele speciale pentru deșeurile textile și deșeurile periculoase din gospodării. Fiecare primărie a încasat o amendă de câteva zeci de mii de lei, astfel că valoarea totală a amenzilor s-a apropiat de 1,2 milioane de lei.În Bistrița-Năsăud, deșeurile textile și cele periculoase sunt colectate în cadrul unor campanii anual organizate cu sprijinul operatorului județean de salubritate, nefiind instalate containere speciale în localități.Deșeurile vegetale sunt, de asemenea, colectate în cadrul unor campanii județene, organizate primăvara și toamna. Nici în acest caz nu sunt amenajate locuri speciale pentru colectarea lor.Primăriile din județ au luat cu asalt judecătoriile Beclean, Bistrița și Năsăud și au contestat amenzile primite. Au deschis astfel de dosare primăriile de orașe Bistrița, Beclean sau Sângeorz-Băi.Din rural, au apelat la instanță: Urmeniș, Rodna, Poiana Ilvei, Leșu, Bistrița-Bârgăului, Târlișua, Ilva Mare, Budești, Ilva Mică, Măgura Ilvei, Ciceu Mihăiești, Maieru, Silivaşu de Câmpie, Șieu Odorhei, Tiha Bârgăului, Spermezeu, Livezile, Uriu, Chiochiș, Petru Rareș, Braniștea, Salva, Șintereag, Lechința, Josenii Bârgăului, Căianu Mic, Șanț, Rebrișoara, Dumitrița, Mărișelu, Monor, Runcu Salvei, Zagra sau Galații Bistriței. Procesele încă nu au stabilit un termen de judecată, însă în cazul tuturor dosarelor se cere anularea amenzii.În ultimii ani, Garda de Mediu a manifestat „clemență” când a venit vorba despre primăriile din județ. Asta în condițiile în care au fost probleme în mai multe zone, probleme recunoscute public și de șefii Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu.„Apele, în special Someșul, sunt pline de deșeuri agățate pe vegetație. Nu pot să înțeleg de unde pot apărea atâtea deșeuri, având în vedere că fiecare plătește o taxă la primărie pentru deșeurile pe carele aruncă”, spunea Grațian Morariu, anul trecut, într-o ședință de Colegiu Prefectural.În ciuda gunoaielor care pluteau pe malul Someșului și a altor râuri din județ, nicio primărie nu fusese amendată pentru deșeurile identificate pe teritoriul său. S-a mers pe „prevenție”, autoritățile locale primind termene pentru igienizare, fără sancțiune.Prefectul Teofil Cioarbă i-a cerut lui Grațian Morariu și lui Teodor Hășmășan, șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud să iasă în teren și să aplice legea, nu doar să se „mire” primăvara că e plin de deșeuri.„O să am rugămintea ca dumneavoastră și colegul din dreapta dumneavoastră (n.r. Teodor Hășmășan șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud) să ieșiți mai des pe cursurile apelor, nu doar odată cu curățenia de primăvară, să vedeți de unde provin gunoaiele, pentru că sunt de la gospodăriile de pe cursurile apelor. În fiecare primăvară ne șocăm de deșeuri. Rugămintea e în cursul anului ieșiți și aplicați legea. Nu e posibil ca în fiecare primăvară să avem un munte de deșeuri și să ne mirăm de unde sunt. Știm cu toții de unde sunt”, a cerut prefectul Teofil Cioarbă.Culmea, în 2021, Garda de Mediu nu se arăta atât de tolerantă cu primăriile din județ. Ce-i drept nu era an electoral. Primăria Coșbuc, Primăria Prundu Bârgăului și Primăria Monor erau amendate cu 15.000 de lei, iar Primăria Dumitrița cu 5.000 de lei, pentru depozite ilegale de deșeuri.Garda de Mediu nu prea are noroc în instanță, unde a cam pierdut procesele deschise de firme și persoane fizice amendate de comisarii instituției. Zeci de dosare au înregistrat firme și persoane fizice anii trecuți, la diverse instanțe din Bistrița-Năsăud.Potrivit șefului Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu, Grațian Morariu, multe dintre procesele cu persoane fizice în special pentru abandon de deșeuri în natură au fost pierdute, motiv pentru care, se pare, comisarii au lăsat-o mai moale cu sancționarea persoanelor fizice.La o ședință de Colegiu Prefectural, Grațian Morariu a precizat faptul că procesele cu persoanele fizice au fost pierdute în principal pentru că nu au fost prinse în flagrant, iar pozele și filmulețele prezentate de Garda de Mediu în instanță nu ar fi fost suficiente. Mai mult, instituția a avut de plătit și daune celor pe care i-a amendat.Să prinzi în flagrant pe cineva cum aruncă gunoaie e destul de greu, în condițiile în care în zonele unde se depozitează deșeuri nu există camere de supraveghere. Deși au astfel de atribuții și Apele Române, dar și Poliția sesizată de ADI Deșeuri, fenomenul depozitelor ilegale de deșeuri nu pare să fie ținut sub control.