Angajații primesc mai mulți bani pentru prânz! Valoarea tichetelor de masă urcă la 50 de lei și impactul asupra economiei este imediat

Guvernul a decis majorarea valorii tichetelor de masă la 50 de lei, o măsură menită să răspundă provocărilor economice actuale, marcate de inflație și creșterea costurilor de trai. Ajustarea vizează atât sprijinirea puterii de cumpărare a angajaților, cât și susținerea stabilității companiilor într-o perioadă de dezechilibre economice.Creșterea valorii tichetelor de masă nu implică costuri suplimentare pentru bugetul public și aduce multiple avantaje: stimulează consumul intern, contribuie la colectarea mai eficientă a taxelor și impozitelor și reduce economia informală. În România, tichetele de masă rămân cel mai apreciat beneficiu extrasalarial, având un rol important în motivarea și fidelizarea angajaților.


Efectele sunt imediate: veniturile nete ale salariaților cresc, iar companiile beneficiază de productivitate și loialitate sporite. Într-o economie în care competitivitatea depinde tot mai mult de capitalul uman, astfel de măsuri contribuie la echilibru și la consolidarea încrederii între stat, angajatori și angajați.Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) susține măsura:„Majorarea valorii tichetului de masă sprijină angajații, dar și întregul lanț economic – de la producători locali până la restaurante și unități de alimentație publică. Este o măsură așteptată, care menține locuri de muncă și stimulează consumul în economie”, afirmă reprezentanții HORA.În prezent, aproximativ 3 milioane de angajați folosesc tichetele de masă, care au devenit un element esențial al pachetelor de beneficii oferite de companii. Valoarea actuală, de 40,18 lei, stabilită prin OUG nr. 69/2023, nu mai reflectă realitățile economice: o masă de prânz costă în medie 55 de lei în mediul urban, cu variații între 35 și peste 80 de lei.


Majorarea valorii maxime la 50 de lei răspunde nevoii angajaților de a-și menține puterea de cumpărare și oferă angajatorilor un avantaj competitiv prin fidelizarea echipelor și menținerea stabilității în companii.Un studiu ASE realizat în 2024 arată că fiecare leu acordat prin cardurile de masă generează 2,63 lei suplimentari în PIB, demonstrând rolul lor esențial în stimularea economiei și susținerea consumului fiscalizat.Tichetele de masă contribuie și la eficiența fiscală, crescând colectarea taxelor și limitând economia informală. Aproximativ una din două companii din România oferă carduri de masă, acestea fiind un element central în strategiile de motivare și retenție a personalului. Bugetele pentru beneficii extrasalariale s-au dublat în ultimii șase ani, cu o creștere de 17% în 2024 și estimări de +10% pentru 2025. Cele mai consistente investiții se regăsesc în sectoarele financiar, IT, industrie și comerț, potrivit economica.Majorarea tichetelor de masă este o măsură echilibrată, care sprijină angajații și angajatorii fără a crea dezechilibre bugetare. Aceasta contribuie la relansarea consumului intern, creșterea veniturilor colectate din taxe și impozite și reducerea economiei informale.Într-o perioadă în care inflația a ajuns la 5,1% în 2024 și costurile de trai continuă să crească (coșul minim de consum pentru o familie cu doi adulți și doi copii atingând 10.450 lei/lună în septembrie 2024), măsura devine un instrument concret pentru sprijinirea populației active și menținerea echilibrului economic.Prin majorarea valorii tichetelor de masă la 50 de lei, guvernul promovează politici economice responsabile, orientate spre echilibru, fiscalizare și stabilitate socială, cu efecte benefice pentru întreaga economie.