Astăzi, credincioșii din toată țara o amintesc pe Sfânta Parascheva. Ce NU au voie credincioșii ortodocși să facă astăzi pentru a le merge bine

În tradiția populară românească, Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută și sub numele de „Sfânta Vineri”, este ocrotitoarea femeilor și a îndeletnicirilor lor casnice. Aceasta este considerată aducătoare de belșug, ploi binefăcătoare și roade bogate, iar chipul ei apare adesea lângă râuri și fântâni, transformând apa în una tămăduitoare.În unele zone din România, credincioșii au obiceiul să așeze icoana Sfintei Parascheva lângă fântâni și izvoare, pentru ca apa să devină tămăduitoare și să aducă sănătate gospodăriilor. Tot de Sfânta Parascheva se dau pomeni pentru sufletele celor adormiți și se pregătesc pâine și must din recolta proprie. Ziua de 14 octombrie este astfel și o zi de pomenire și rugăciune, menită să asigure un an bun și sănătos.


Populația rurală folosește această zi pentru a citi semnele naturii. Conform tradiției:Dacă oaia doarme unită, iarna va fi grea; dacă oaia doarme răsfirată, iarna va fi blândă.Dacă afară este soare, sărbătorile până la sfârșitul anului vor fi frumoase. Dacă plouă, primele ninsori sunt aproape.De la Sfânta Parascheva încep pregătirile pentru iarnă, cu achiziția de haine groase și pături, dar și cu rugăciuni către Sfânta și către Sfintele Moaște pentru o viață curată și binecuvântată.


Tradiția populară impune câteva interdicții stricte:Nu se lucrează câmpul, nu se spală rufe, nu se cos și nu se torce, fetele care încalcă aceste reguli riscă să rămână nemăritate.Nu se consumă nuci, castraveți, fructe în formă de cruce sau pepene roșu, simboluri asociate cu sacrificiul martiric.La țară, bătrânii nu făceau foc, pentru a evita nenorocul în gospodărie.
Ziua de 14 octombrie nu este doar un prilej religios, ci și un moment important de legătură cu tradițiile străvechi. Credincioșii se roagă pentru sănătate, pentru recolte bogate și pentru pace în casele lor.