Clujul are doar patru puncte de răcorire în centru, în vreme de caniculă, Barcelona „500”. Un consilier local îi cere lui Emil Boc să se implice mai mult

Valul de temperaturi extreme care afectează în aceste zile România readuce în atenție măsurile pe care marile orașe le iau pentru a-și proteja locuitorii în perioadele de caniculă. Consilierul local USR Cluj, Paul Helmer, susține că actualele soluții din Cluj-Napoca sunt insuficiente și cere administrației locale să implementeze un plan complex de adaptare la temperaturile extreme.Acesta arată că municipiul dispune în prezent de doar patru puncte de răcorire amplasate în zona centrală, în timp ce orașe europene precum Barcelona au dezvoltat o rețea de peste 500 de astfel de spații. „Clujul are 4 puncte de răcorire în centru. Barcelona are peste 500. În fiecare vară, primăria scoate aceleași rulote cu apă în zona centrală, deschise la prânz câteva ore, plus cișmelele din cartiere. E bine că există. Dar e un răspuns de pe vremea când canicula era o excepție, nu o regulă a fiecărei veri”, afirmă Helmer.Consilierul local subliniază că temperaturile extreme reprezintă în prezent cel mai periculos fenomen meteorologic din Europa. El amintește că, potrivit datelor invocate, peste 61.000 de persoane și-au pierdut viața în vara anului 2022 din cauza caniculei, iar majoritatea acestor decese ar putea fi prevenite prin măsuri adecvate de pregătire și intervenție.Totodată, Helmer oferă exemple din mai multe orașe europene care au investit în infrastructură adaptată schimbărilor climatice. Barcelona a creat o rețea de adăposturi climatice astfel încât nouă din zece locuitori să poată ajunge într-un spațiu răcoros în maximum zece minute de mers pe jos. Paris urmărește ca orice persoană să aibă acces la o „insulă de răcoare” în cel mult șapte minute, iar Viena a transformat mai multe străzi prin plantarea arborilor, amenajarea de zone umbrite și instalarea de surse de apă, măsuri care au redus temperatura locală cu până la cinci grade Celsius.Potrivit consilierului local, Cluj-Napoca dispune deja de infrastructura necesară pentru a implementa un sistem similar. „Clujul are tot ce-i trebuie ca să facă același lucru: clădiri publice, școli, bani și o Direcție de spații verzi. Lipsește decizia”, afirmă acesta. În acest context, Paul Helmer propune administrației locale o serie de măsuri imediate. Printre acestea se numără amenajarea unei rețele de adăposturi climatice în școli, grădinițe, Spitalul Municipal, Sala Polivalentă, sedii ale Poliției Locale, centre sociale și culturale, astfel încât fiecare cartier să beneficieze de spații cu aer condiționat și apă potabilă.





De asemenea, solicită distribuirea de apă îmbuteliată în piețele agroalimentare și în stațiile de transport public aglomerate, suplimentarea mijloacelor de transport în comun pe traseele cele mai circulate și asigurarea confortului termic în vehicule. Totodată, cere implicarea serviciilor sociale pentru sprijinirea persoanelor vârstnice și cu dizabilități în procurarea hranei și medicamentelor, precum și realizarea unei hărți digitale cu toate punctele de ajutor disponibile în timpul caniculei.Pe termen mediu, consilierul propune elaborarea unui Plan de Acțiune pentru Caniculă aprobat de Consiliul Local, realizarea unei hărți a vulnerabilității termice împreună cu universitățile clujene, instalarea unor sisteme de răcorire cu vapori de apă, redeschiderea bazinului de înot și extinderea programului bazelor sportive, dar și modernizarea copertinelor din stațiile de autobuz prin utilizarea unor materiale care să ofere protecție eficientă împotriva radiațiilor solare.