Clujul își uită eroii? Imagine dezolantă, oamenii trec pe lângă monument fără să le pese: „Măcar atât merită și ei, o floare”

Într-o perioadă în care comemorarea celor care au murit pentru țară ar trebui să fie un gest firesc, la Turda, în județul Cluj, scena din fața monumentului eroilor din zona parcului din Turda Nouă ridică întrebări dureroase despre memoria comunității.De la trecători și până la localnici, aproape nimeni nu s-a oprit în acest an să aducă un omagiu, să lase o floare sau măcar o lumânare. Deși Luminația, zi cu tradiție în care românii aprind lumânări pentru cei trecuți în neființă – a fost marcată în toate cimitirele din oraș, monumentul dedicat eroilor rămâne complet ignorat, conform Turda News.Imaginea este cu atât mai tulburătoare cu cât monumentul a fost, în alți ani, un loc în care oamenii depuneau flori, coroane și jerbe, un semn al recunoștinței pentru sacrificiul celor care au luptat pentru libertatea țării. Acum, locul pare uitat și abandonat, deși se află într-o zonă frecventată.Un cititor din Turda, vizibil dezamăgit, a semnalat situația, surprins de indiferența comunității: „S-a uitat de eroi anul ăsta… Nici măcar o floare nu există la monumentul eroilor din parcul din Turda Nouă. A trecut și Luminația și nimeni nu a pus nicio crizantemă. Am uitat de eroi… mare păcat. Măcar atât merită și ei, o floare. Am văzut că cineva a pus totuși o candelă, probabil o persoană care mergea spre cimitir. Prin vară erau ceva flori, dar acum nimic. Un omagiu, o recunoștință pentru sângele vărsat… e trist că nimeni nu se mai gândește la ei.”


Și-au uitat clujenii eroii? Nici măcar o floare nu a fost pusă la monumentul eroilor din TurdaMesajul său reflectă o realitate mai amplă: tot mai multe comunități din România, inclusiv cele din județul Cluj, par să se îndepărteze de obligația morală de a-și prețui eroii. Iar memoria colectivă, odată slăbită, riscă să se piardă definitiv.Indiferența nu poate anula sacrificiul acestor oameni, însă poate șterge treptat respectul datorat celor care au pus temelie libertății de care ne bucurăm astăzi. Rămâne întrebarea dureroasă: clujenii au uitat sau doar s-au obișnuit să privească trecerea timpului fără a mai privi și spre trecut?