FOTO. Cum arăta Ștefan cel Mare, de fapt. Românii au trăit în minciună sute de ani, realitatea e cel puțin dezamăgitoare. Mitul a fost spulberat

O lucrare a artistului arădean Marius Burlan, profesor de arte plastice, a reaprins una dintre cele mai fascinante și controversate dezbateri din spațiul cultural românesc: cum arăta, de fapt, Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei devenit simbol al identității naționale. Tabloul realizat de Burlan, inspirat din frescele de la Mănăstirea Voroneț, oferă o imagine cu totul neașteptată a marelui voievod? Una care contrazice reprezentările idealizate din manuale, icoane și operele oficiale ale epocii comuniste.Artistul susține că a pornit de la imaginile autentice din pictura murală a Voronețului, acolo unde sunt reprezentate chipurile lui Ștefan cel Mare și ale familiei sale. Prin tehnici digitale și picturale moderne, Marius Burlan a completat detaliile lipsă, reconstruind un portret cât mai apropiat de realitate.


Rezultatul este o figură mai aspră, cu trăsături puternice, dar deloc „eroice” în sensul clasic: un bărbat scund, cu pielea măslinie, obraji rotunzi și o privire intensă, diferit de imaginea romantică și idealizată pe care generații de elevi o cunosc din manualele de istorie.Lucrarea a devenit rapid virală pe rețelele sociale, unde a stârnit reacții amestecate, de la admirație la indignare. Mulți internauți au apreciat demersul artistic și curajul de a demitiza o figură aproape sacralizată, alții au considerat că portretul nu reflectă fidel chipul domnitorului. „Câţi se ofensează la ideea că e foarte posibil ca Ștefan cel Mare să fi arătat mai degrabă așa decât imaginile din cartea aia pentru șoimii patriei”, a comentat un internaut, ironizând modul în care comuniștii inventau istoria.Pe de altă parte, criticii lucrării au acuzat artistul că a lăsat „estetica modernă” să distorsioneze chipul domnitorului. „Nu mi se pare că aduce deloc cu originalul. Mai curând are cap de căldărar, sau mai modern, de bombardier de provincie”, a scris un alt utilizator, exprimând scepticismul multora privind autenticitatea reconstituirii.Dezbaterea s-a extins și asupra elementelor de recuzită folosite de pictor: armura, sabia și buzduganul. Unii observatori au remarcat că sabia din tablou seamănă cu cea aflată astăzi la Istanbul, însă stema de pe teacă nu corespunde originalului, iar lipsa coroanei sau a căciulii princiare ridică semne de întrebare privind fidelitatea istorică.