Ilie Bolojan le-a propus magistraților să le scadă pensiile la 3.000 de euro. Aceștia au refuzat „sărăcia”: „Amanetăm viitorul României”

Premierul Ilie Bolojan a confirmat într-un interviu acordat Euronews, că negocierile purtate la Palatul Cotroceni pe tema reformei pensiilor magistraților s-au încheiat fără un acord. Discuțiile, considerate esențiale pentru echilibrarea sistemului de pensii și pentru corectarea unor dezechilibre majore din bugetul public, nu au dus la un compromis acceptat de ambele părți.Guvernul a venit la masa discuțiilor cu o propunere care ar fi redus pensia netă a magistraților de la aproximativ 5.000 de euro, cât este în prezent, la 3.200 de euro. Măsura presupunea ca pensia să reprezinte 70% din ultimul salariu, la care s-ar aplica CASS-ul de 10% pentru veniturile din pensii ce depășesc 3.000 de lei. Deși, potrivit premierului, această sumă ar asigura „o bătrânețe decentă”, reprezentanții magistraților au respins propunerea.Ilie Bolojan a subliniat că discuțiile au vizat două aspecte esențiale: perioada de tranziție către noua vârstă de pensionare și cuantumul pensiei raportat la ultimul salariu. Potrivit premierului, varianta actuală – prin care pensia ajunge la 80% din salariul brut, dar nu poate depăși ultimul salariu, face ca pensionarii din magistratură să încaseze aproape același venit ca în perioada activă, situație pe care o consideră „anormală” și lipsită de echitate în raport cu sistemul contributiv.În acest context, Bolojan a atras atenția asupra riscului pe care îl presupune menținerea unor pensii speciale foarte mari, în paralel cu o pensie medie în România situată între 550 și 600 de euro. Diferența uriașă dintre cele două categorii este, în opinia sa, nesustenabilă pe termen lung. „Dacă nu luăm măsuri care să corecteze dezechilibrele, amanetăm viitorul României”, a avertizat premierul.


Un alt punct sensibil al discuțiilor a fost vârsta de pensionare. Guvernul consideră că plecarea din sistem la 48-50 de ani nu mai poate fi suportată de buget, în condițiile în care România este penultima din UE ca pondere a populației active în câmpul muncii. Doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani sunt activi economic, mult sub media europeană.Premierul a punctat că statul trebuie să elimine portițele legislative care permit pensionări anticipate nejustificate, inclusiv cazurile de pensionare pe motiv de invaliditate care nu reflectă realitatea medicală. De asemenea, a menționat că România are peste 950.000 de beneficiari ai indemnizațiilor de handicap, un număr care ridică semne de întrebare privind corectitudinea documentelor medicale prezentate în unele situații.În final, Bolojan a reafirmat necesitatea reformei: „Trebuie să creștem vârsta de pensionare către standard, să reducem pensionările rapide și să asigurăm un sistem corect pentru toți. Numai așa putem proteja sustenabilitatea bugetului și viitorul României.”