În România votează și morții? Peste 15.000 de persoane decedate, radiate din Registrul Electoral. Șeful AEP îi acuză dur pe angajații din teritoriu

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a eliminat din Registrul Electoral peste 15.400 de persoane cu vârsta de peste 90 de ani, după ce verificările au arătat că acestea erau decedate de mult timp, însă figurau în continuare pe listele electorale. Alte aproximativ 17.000 de persoane sunt considerate cel mai probabil decedate, însă nu pot fi radiate deocamdată din lipsa documentelor justificative.Verificările au fost dispuse de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, și s-au desfășurat pe parcursul unei luni, fiind analizată situația a peste 152.000 de alegători cu vârsta de peste 90 de ani. În urma controalelor, șeful instituției a lansat acuzații dure la adresa direcțiilor județene ale AEP, susținând că acestea nu și-au îndeplinit atribuțiile privind actualizarea Registrului Electoral.„Dacă lucrau cum trebuie nu aveam astfel de situații”, a declarat Adrian Țuțuianu. Zeci de „centenari” care erau decedați de ani întregi. Unul dintre cele mai grăitoare exemple vine din comuna Orbeasca, județul Teleorman. La începutul anului 2026, în Registrul Electoral figurau nu mai puțin de 41 de alegători cu vârsta de peste 100 de ani, conform G4Media.ro.După solicitarea Direcției Electorale Teleorman, angajații primăriei au verificat actele de stare civilă și au descoperit că majoritatea aveau deja mențiunea de deces. „În baza adresei respective, am căutat în actele de naștere și aveau mențiunea de deces. Acum, eu nu știu de ce nu s-au radiat până acum”, a declarat o angajată a Primăriei Orbeasca.Primarul localității, Ilie Marian Necșuțu, spune că au mai rămas doar șase cazuri neclarificate. La nivelul județului Teleorman, în ianuarie 2026 figurau în Registrul Electoral 162 de persoane cu vârsta de peste 100 de ani.  În vestul țării, situația este însă mult mai complicată și are cauze diferite.În comuna Gottlob, județul Timiș, în Registrul Electoral apăreau la începutul anului 39 de persoane trecute de 100 de ani. În realitate, doar una mai este în viață – o femeie de etnie germană în vârstă de 101 ani. Primarul Gheorghe Nastor explică faptul că multe dintre persoanele înscrise în evidențe au emigrat în Germania sau Statele Unite în urmă cu zeci de ani și au decedat acolo, însă autoritățile române nu au primit niciodată actele de deces.





„La fiecare ciclu electoral avem aceeași discuție despre registrul electoral încărcat cu astfel de persoane”, a afirmat edilul, precizând că a făcut numeroase demersuri către Prefectură, Guvern și autoritățile competente, fără rezultat. Fenomenul este întâlnit în special în localitățile din Banat și Transilvania unde au existat importante comunități de șvabi și sași.Adrian Țuțuianu admite că există o problemă legislativă importantă în cazul românilor decedați peste hotare. „Noi, statul român, nu ştim câţi cetăţeni români au decedat în străinătate”, a declarat acesta. Potrivit explicațiilor sale, decesul unui cetățean român survenit în alt stat este transcris în România doar dacă moștenitorii solicită acest lucru, de regulă pentru deschiderea procedurii succesorale. Dacă această cerere nu este depusă, decesul nu ajunge în evidențele oficiale.Direcțiile electorale județene ale AEP au în total 220 de angajați, între patru și zece în fiecare județ. Printre atribuțiile lor se numără actualizarea Registrului Electoral, monitorizarea autorităților locale și organizarea alegerilor și referendumurilor. După declarațiile critice ale lui Adrian Țuțuianu, mai mulți angajați ai Autorității Electorale Permanente au declanșat un protest spontan, nemulțumiți de acuzațiile formulate de conducerea instituției. Scandalul scoate la iveală probleme vechi privind actualizarea listelor electorale și dificultățile întâmpinate de autorități în evidența cetățenilor români decedați în afara granițelor țării.