Lovitura care rupe firmele în 2026! Energia, cea mai mare surpriză financiară pentru șefii de companii: prețurile de producție din România, plus 23,3%

Facturile la energie au devenit cea mai mare surpriză financiară din acest an pentru șefii de companii din întreaga lume, iar România stă mai prost decât aproape toți partenerii europeni. Este concluzia sondajului PwC CEO Survey Mid-Year Snapshot, făcut public marți, potrivit agerpres.Costul energiei a depășit toate celelalte presiuni pe buget, arată cercetarea. Aproape unul din cinci directori chestionați, 19%, spune că a înregistrat majorări de peste 10% ale cheltuielilor cu energia, pe fondul șocurilor globale.





Efectul se vede direct în ce plătesc firmele și, la capătul lanțului, consumatorii. Datele Institutului Național de Statistică pentru luna iunie 2026 arată prețuri de producție a energiei cu 23,3% mai mari decât în iunie 2025. Tot mai multe companii, în special din industrie, reclamă povara facturilor.Situația din țară este descrisă fără menajamente de Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.„În România, companiile sunt preocupate că prețurile la energie ar putea rămâne ridicate o perioadă mai lungă sau ar putea oscila puternic, scumpind producția, cu atât mai mult cu cât avem o economie deschisă și dependentă de importuri energetice. Prețurile la energia electrică au avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, taxele – TVA și accizele – au fost majorate, combustibilii s-au scumpit cu circa 20% de la începutul anului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ca urmare, inflația a fost ridicată în ultimii ani, cea mai mare din UE, vulnerabilizând economia. Astfel, un nou șoc energetic se transmite mai amplu în economie. Concluzionând, este un context care testează competitivitatea companiilor din România”, a declarat acesta.Aceeași problemă apare și în cel mai recent raport asupra inflației al BNR: scumpirea din sectoarele mari consumatoare de energie și transport se propagă de-a lungul lanțurilor de valoare și apasă suplimentar pe prețuri, iar competitivitatea externă are de suferit tocmai din cauza costurilor cu energia.Peste un sfert dintre directori, 27%, recunosc că deciziile de preț au devenit dificile într-o măsură mare sau foarte mare. Imediat după, cu 26%, vine gestionarea lanțului de aprovizionare.Capitolul inteligență artificială se mișcă neuniform. Impactul mediu asupra veniturilor și costurilor a rămas cam același, însă companiile luate individual avansează mult mai repede: 51% dintre respondenți au sesizat o schimbare a efectelor AI în ultimele opt luni, 39% raportează deja rezultate pozitive, iar 38% au folosit tehnologia pentru a prinde oportunități apărute din perturbările globale.În ciuda presiunilor, încrederea în creștere nu s-a clintit în ultimele șase-opt luni. Aproximativ 42% dintre directori se declară foarte sau extrem de încrezători în creșterea veniturilor în următoarele 12 luni, față de 39% în urmă cu opt luni, iar pe orizontul de trei ani procentul urcă la 51%. O treime, 33%, spun că încrederea lor chiar a crescut, față de 26% care au pierdut din optimism.Diferența o fac firmele cu „rezistență tehnologică” ridicată, arată autorii sondajului: acestea au cu 74% mai multe șanse să raporteze succes cu AI, 55% față de 32%, și cu 66% mai multe șanse să aibă încredere puternică în veniturile viitoare, 48% față de 29%, comparativ cu firmele slab pregătite tehnologic.