Medicii Europei, în pragul colapsului emoțional. Unul din trei suferă de depresie, avertizează OMS: „Nu ne putem permite să-i pierdem”

Un raport cutremurător al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) scoate la iveală o realitate ignorată mult prea mult timp: unul din trei medici și asistente medicale din Europa suferă de depresie sau anxietate. Datele au fost publicate vineri de filiala europeană a OMS și confirmă amploarea unei crize care nu mai poate fi trecută cu vederea.Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, avertizează că rata tulburărilor mintale în rândul personalului medical este de cinci ori mai mare decât în rândul populației generale. „Mai mult de unul din zece s-a gândit să își ia viața sau să se rănească.”, a declarat Kluge, subliniind că aceasta este „o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi.”.


Raportul OMS arată că asistentele și femeile medic sunt mai afectate de depresie și anxietate, în timp ce medicii bărbați se confruntă mai frecvent cu probleme de dependență de alcool. Țările cu cele mai ridicate niveluri de depresie sunt Letonia și Polonia, unde aproape jumătate dintre lucrătorii din sănătate ating pragul unei tulburări depresive. În contrast, Danemarca și Islanda au cele mai mici rate, în jur de 15%.Stresul nu se oprește la volumul uriaș de muncă. O treime dintre medici și asistente spun că au fost victime ale intimidărilor sau amenințărilor la locul de muncă, iar 10% au experimentat violență fizică sau hărțuire sexuală în ultimul an.Cazurile de agresiune sunt cel mai des raportate în Cipru, Grecia și Spania. În plus, unul din patru medici lucrează peste 50 de ore pe săptămână, iar un sfert dintre cadrele medicale au contracte temporare, trăind cu teama pierderii locului de muncă.Pentru Hans Kluge, situația este o urgență reală: „Criza de sănătate mintală în rândul lucrătorilor sanitari este o criză de securitate sanitară care amenință integritatea sistemelor noastre medicale.” OMS recomandă o politică de toleranță zero față de violența și hărțuirea din spitale, limitarea orelor suplimentare și acces gratuit la servicii de consiliere psihologică.


„În condițiile în care Europa se confruntă cu o lipsă de aproape un milion de lucrători din domeniul sanitar până în 2030, nu ne putem permite să-i pierdem din cauza epuizării, disperării sau violenței.”, a concluzionat Kluge.Raportul se bazează pe 90.000 de răspunsuri din 29 de țări europene, inclusiv din statele membre ale Uniunii Europene, Islanda și Norvegia, un semnal clar că sănătatea celor care ne salvează trebuie, în sfârșit, pusă pe primul loc.