S-ar putea termina banii din PNRR și statul caută soluții: Guvernul activează comitetul care aduce investitori privați în spitale, școli, drumuri și energi

România pregătește o schimbare de macaz în finanțarea marilor proiecte, pe măsură ce banii din PNRR se apropie de epuizare. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță operaționalizarea Comitetului Interministerial privind Proiectele în Parteneriat Public-Privat (CI3P), structura care ar trebui să aducă investitori privați în infrastructură, spitale, școli și energie, potrivit agerpress.Decizia de înființare a fost semnată de premierul Ilie Bolojan, la propunerea Ministerului Finanțelor. Comitetul este coordonat de Finanțe și reunește nouă ministere, plus Secretariatul General al Guvernului. Rolul lui: să selecteze proiectele strategice care pot fi făcute prin PPP, să pună ordine în cadrul legislativ, să coordoneze instituțiile între ele și să construiască un portofoliu național de investiții atractiv pentru capitalul privat. Comitetul va ține și legătura cu Comisia Europeană și cu instituțiile financiare internaționale.





Argumentul ministrului ține de calendar. „România are nevoie de un nou motor de dezvoltare. Pe măsură ce PNRR se apropie de final, iar actualul ciclu de finanțare europeană intră treptat în ultima sa etapă, trebuie să fim mai creativi și mai competitivi și să mobilizăm noi surse de finanțare pentru proiectele strategice”, a declarat Alexandru Nazare.CI3P vine la pachet cu un al doilea instrument, introdus prin pachetul de susținere a economiei din februarie: „Programul 2026-2028 – Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru PPP”, cu o alocare de până la 25 de milioane de euro.Împărțirea rolurilor, în explicația ministrului: Guvernul și ministerele stabilesc direcția prin CI3P, iar Facilitatea – implementată de Ministerul Finanțelor și de Banca de Investiții și Dezvoltare – transformă ideile în proiecte „mature și bancabile”.Nazare a ținut să taie din start entuziasmul: „PPP nu înseamnă bani gratuiți și nici transferarea netransparentă a unor obligații în viitor”. Proiectele vor fi selectate doar dacă demonstrează eficiență economică față de achiziția publică clasică, suportabilitate bugetară și o împărțire reală a riscurilor cu partenerul privat.


Ministrul a invocat exemplele Greciei, Croației, Poloniei și Turciei, care au folosit parteneriatele public-private pentru transporturi, spitale, școli, energie și proiecte de mediu. Datele europene arată o piață care a mobilizat, în ultimele trei decenii, investiții de ordinul sutelor de miliarde de euro.Ținta asumată pentru România este ca, în următorii cinci ani, să existe un portofoliu de proiecte PPP capabil să atragă anual investiții private de ordinul miliardelor de euro – bani care ar compensa parțial golul lăsat de încheierea PNRR. Impactul real, admite ministrul, depinde de proiectele alese și de cât de repede ajung ele efectiv în execuție.„Trebuie să intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării: una în care statul nu mai este doar finanțator, ci devine un partener credibil, care pregătește proiecte solide, creează reguli clare și oferă predictibilitate investitorilor”, a punctat Alexandru Nazare.