Spitalul Județean Cluj scapă, deocamdată, de o executare silită: „E risc major. Alți 40 de angajați au cerut executarea pentru 2.38 milioane lei”

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj a scăpat, momentan, de executarea silită de un angajat, după ce judecătorii au considerat că este un risc financiar major, întrucât alți 40 de angajați au cerut executarea silită pentru o sumă de 2,38 milioane de lei. Judecătorii clujeni au admis astfel, cererea de suspendare a executării silite formulată de Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, până la soluționarea contestației la executare. nstanța a analizat cererea depusă de spital, reținând că motivele invocate sunt „reprezentante de abuzul de a fi urmărit silit în condițiile în care plata diferențelor salariale a fost eșalonată pe 5 ani, contestatorul a procedat la plata primelor două rate în interiorul termenelor legale, iar creditorul nu deține o creanță certă lichidă și exigibilă împotriva sa.”


Judecătorii au mai subliniat riscul financiar major pe care executarea silită l-ar fi creat pentru spital: alți 40 de angajați care au avut calitatea de reclamanți într-un dosar din 2023 au demarat executarea silită împottriva spitalului, suma totală pretinsă de angajați fiind de 2.380.000 lei.În motivarea deciziei, instanța a explicat că suspendarea executării silite trebuie să fie „o măsură excepțională”, dar, în acest caz, este justificată de consecințele asupra patrimoniului debitorului: „demararea procedurii executării silite produce consecințe asupra patrimoniului debitorului urmărit având în vedere modalitatea de urmărire silită ce ar urma să se declanșeze, mai exact, urmărire silită imobiliară.”Judecătorii au subliniat că, pentru a justifica suspendarea, „consecințele executării trebuie fie să prejudicieze în mod iremediabil interesele debitorului, fie să fie greu de reparat, fie să apară ca fiind vădit disproporționate prin raportare la beneficiile pe care le-ar obține creditorul urmăritor.” În acest context, instanța a apreciat că, având în vedere poprirea ca modalitate de executare și numărul mare de creditori implicați, „s-ar produce contestatorului un prejudiciu raportat la cuantumul debitului supus executării.”Un alt argument esențial invocat de spital a fost necesitatea clarificării aplicabilității Ordonanței de Urgență nr. 168/2022: „este necesară clarificarea aspectelor învederate de petent privind incidența prevederilor O.U.G. nr. 168/2022 în raport de executarea silită a cărei legalitate face obiectul contestației la executare, fiind certă prejudicierea debitorului în măsura în care s-ar stabili aplicabilitatea dispozițiilor legale menționate.”


Instanța a mai reținut că „simpla împrejurare că instituția debitoare dispune de un buget semnificativ nu poate constitui, prin el însuși, un argument pentru respingerea cererii de suspendare a executării silite, în condițiile specificului bugetelor instituțiilor publice, alcătuite pe baza unor credite aprobate anual și destinate unor cheltuieli strict determinate.”Pe baza acestor considerente, Judecătoria Cluj-Napoca a dispus:„Admite cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatorul SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ CLUJ. Suspendă executarea silită în dosarul de executare silită până la soluționarea contestației la executare formulate în dosarul nr. ****, aflată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca.”
Decizia poate fi atacată cu apel.